Romanul “Călătorii cu Charley”, “Travels with Charley in search of America”, în limba engleză, de John Steinbeck, a apărut în anul 1962, la editura Viking, fiind un jurnal de călătorie întocmit de autor, acesta realizând o călătorie de mai multe săptămâni prin peste treizeci de state americane, avându-l de partea sa pe pudelul Charley, un cățel simpatic care îi È›ine autorului de urât în timpul călătoriei spre redescoperirea Americii, o extraordinară călătorie prin America anilor ’60, autorul încercând doar să treacă prin intermediul acestei călătorii peste problemele de sănătate despre care aflase È™i peste care nu putea să treacă decât prin odihnă È™i relaxare.
În România, jurnalul de călătorie apare în anul 2006, la editura Rao, în format broÈ™at, iar printre alte edituri care au publicat opera, putem aminti de editura Polirom, 2015, în format broÈ™at.
John Steinbeck s-a născut la data de 27 februarie 1902, în oraÈ™ul Salinas, Monterey, de pe coasta Californiei, fiind un important scriitor american, câÈ™tigător al prestigioaselor premii Pulitzer È™i Nobel.
Finalizează cursurile È™colare elementare în oraÈ™ul natal, pentru ca mai târziu să ajungă la Universitatea din Stanford, nereuÈ™ind să le termine din cauza problemelor materiale precare.
TrăieÈ™te pe o ambarcaÈ›iune, pescuind pentru a supravieÈ›ui È™i reuÈ™ind să scrie o carte cu ajutorul unui prieten, carte denumită “Marea lui Cortez”.
Primul roman al autorului, “Cupa de aur”, apare în anul 1929, fiind o naraÈ›iune care îmbină aventura cu romantismul, iar în anul 1932, acesta publică “Pășunile raiului”, carte de nuvele cu statut de roman scurt, fiind una dintre cele mai mari capodopere scrise de acesta.
Printre cele mai importante romane scrise de John Steinbeck, putem aminti de “Șoareci È™i oameni”, 1937, “Fructele mâniei”, 1939, “La răsărit de Eden”, 1952 sau “Joia dulce”, 1954.
Romanul “Călătorii cu Charley” de John Steinbeck reprezintă o operă în care Steinbeck încearcă să vadă lumea aÈ™a cum este ea, fără filtrele obiÈ™nuite ale raÈ›iunii de scriitor, fără a se ajuta de ficÈ›iune pentru a scoate în relief sentimente È™i trăiri, aici autorul doreÈ™te să vadă totul de la nivelul ierbii, astfel că porneÈ™te prin America, în încercarea de a crea un jurnal de călătorie special, un jurnal în care să prezinte cât mai veridic imaginea Americii la începutul anilor ’60, iar pentru ca această călătorie de proporÈ›ii să fie cât mai uÈ™or de traversat, acesta apelează la ajutorul unui prieten necuvântător, pudelul Charley.
Romanul de față reprezintă un adevărat conglomerat de memorii risipite pe tot cuprinsul Americii, având notate la orice pas impresii din lunga călătorie de unsprezece săptămâni a autorului, acesta intrând în viaÈ›a americanilor care trăiesc în principal din serviciile de ospitalitate sau din serviciile de reparaÈ›ii auto.
Ampla călătorie a autorului a pornit în urma unei veÈ™ti, nu tocmai bune din partea medicului, Steinbeck aflând că suferă de o boală grea È™i că are nevoie de liniÈ™te È™i de odihnă. Toate aceste recomandări, îl fac însă pe autor să se gândească la o călătorie prin America, călătorie care să îl aducă mai aproape de oamenii din jur, să îi asculte È™i să îi înÈ›eleagă, într-un sfârÈ™it de capitol pentru autorul american, un capitol în care a reuÈ™it să schiÈ›eze caractere diferite, acum simÈ›ind nevoia să vadă caracterele È™i să le testeze viziunile È™i sentimentele pe propria lui piele.
Acesta se pregăteÈ™te intens pentru călătorie, realizându-È™i o casă pe roÈ›i, o camionetă căreia îi spune “Rosinanta”, fiind chiar calul lui Don Quijote din opera lui Cervantes, iar pe lângă acest prieten imaginar din metal, Steinbeck îl are alături È™i pe pudelul familiei, pe Charley, un extraordinar deschizător de conversaÈ›ii, un câine cochet È™i cu o personalitate marcantă care îl ajută să se relaxeze în lunga lui călătorie de peste 10.000 de mile prin America.
Opera reprezintă o adevărată elegie închinată lumii, o lume care a ajuns să se piardă în viziunea lui Steinbeck, căpătând valenÈ›e tumultoase, americanii fiind preocupaÈ›i acum de simplitatea acÈ›iunilor È™i de risipa de bani È™i de sentimente, cu care se joacă È™i pe care poate în orice moment, fără vreo remuÈ™care să le arunce la gunoi.
AÈ™a cum a încercat întotdeauna, prin umor sau prin satire ample, acesta a fost un adevărat psiholog al celor din jur, acum însă pare din ce în ce mai apăsat de lumea È™i de viteza cu care aceasta îÈ™i transformă trăirile, acesta sintetizând că: “Ce specie ciudată putem fi noi! Putem face faţă oricăror situaÅ£ii în care ne pun Dumnezeu ÅŸi Natura, cu excepÅ£ia abundenÅ£ei. Dacă aÅŸ dori să distrug o naÅ£iune, i-aÅŸ da totul din belÅŸug ÅŸi, astfel, aÅŸ reuÅŸi s-o culc la pământ, nefericită, lacomă ÅŸi putred de bolnavă.”