Jurnal rusesc

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Alte titluri publicate de același autor:

John Steinbeck - Tendre jeudi Vezi detalii John Steinbeck - Tendre jeudi IN STOC Pret: 9,00 Lei
John Steinbeck - Strada Sardelelor -20% Vezi detalii John Steinbeck - Strada Sardelelor IN STOC Pret: 11,00Lei 8,80 Lei
John Steinbeck - Tortilla Flat -20% Vezi detalii John Steinbeck - Tortilla Flat IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei
John Steinbeck - Iarna vrajbei noastre -20% Vezi detalii John Steinbeck - Iarna vrajbei noastre IN STOC Pret: 20,00Lei 16,00 Lei
John Steinbeck - Fructele maniei (2 volume) -20% Vezi detalii John Steinbeck - Fructele maniei (2 volume) IN STOC Pret: 35,00Lei 28,00 Lei
John Steinbeck - Scurta domnie a lui Pepin al IV-lea -20% Vezi detalii John Steinbeck - Scurta domnie a lui Pepin al IV-lea IN STOC Pret: 13,00Lei 10,40 Lei
John Steinbeck - Iarna vrajbei noastre -20% Vezi detalii John Steinbeck - Iarna vrajbei noastre IN STOC Pret: 13,00Lei 10,40 Lei
John Steinbeck - Joia dulce -20% Vezi detalii John Steinbeck - Joia dulce IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei
John Steinbeck - Soareci si oameni -20% Vezi detalii John Steinbeck - Soareci si oameni IN STOC Pret: 13,00Lei 10,40 Lei
John Steinbeck - Pasunile raiului -20% Vezi detalii John Steinbeck - Pasunile raiului IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei
John Steinbeck - Soareci si oameni -20% Vezi detalii John Steinbeck - Soareci si oameni IN STOC Pret: 13,00Lei 10,40 Lei
John Steinbeck - Iarna vrajbei noastre -20% Vezi detalii John Steinbeck - Iarna vrajbei noastre IN STOC Pret: 20,00Lei 16,00 Lei

John Steinbeck - Jurnal rusesc
Romanul “Jurnal rusesc”, “A Russian journal”, în limba engleză, de John Steinbeck, a apărut în anul 1948, la editura The Viking Press, din New York, Statele Unite, fiind a treisprezecea operă a autorului american, operă în care acesta vorbeÈ™te despre aspecte dintr-o călătorie realizată în anul 1947 în Uniunea Sovietică, acesta oferind o analiză diferită față de multe altele, o analiză în care vorbeÈ™te despre o È›ară măcinată de război È™i de propagandă, aÈ™ezând în nucleul operei o emoÈ›ie care pare să schimbe puÈ›in percepÈ›ia, titlul sugerând tocmai opusul acestei emoÈ›ii, prezente în paginile cărÈ›ii.
În România, romanul apare în anul 2010, la editura Rao, făcând parte din colecÈ›ia Biblioteca John Steinbeck, în format broÈ™at, iar printre alte edituri care au publicat romanul putem aminti de editura Polirom, 2015, în format broÈ™at.
John Ernst Steinbeck s-a născut la data de 27 februarie 1902, în oraÈ™ul Salinas, Monterey, de pe coasta Californiei, fiind unul dintre cei mai de seamă scriitori americani, câÈ™tigător al prestigioaselor premii Pulitzer È™i Nobel, la o diferență de douăzeci de ani, Nobelul fiind premiul prin care toată opera acestuia a fost desăvârÈ™ită între “un umor afectuos È™i o observaÈ›ie socială ascuÈ›ită”, aceasta fiind motivaÈ›ia juriului pentru premiul acordat.
Finalizează cursurile È™colare de bază, în oraÈ™elul natal, pentru ca mai târziu să ajungă la prestigioasa Universitate din Stanford, nereuÈ™ind să finalizeze cursurile din cauza problemelor materiale cu care se confruntă.
TrăieÈ™te pe o ambarcaÈ›iune, pescuind pentru a supravieÈ›ui È™i reuÈ™ind să scrie o carte cu ajutorul unui prieten, carte denumită “Marea lui Cortez”.
 Primul roman al autorului, “Cupa de aur”, apare în anul 1929, fiind o naraÈ›iune care îmbină aventura cu romantismul, iar în anul 1932, acesta publică “Pășunile raiului”, carte de nuvele cu statut de roman scurt, fiind una dintre cele mai mari capodopere scrise de acesta.
Printre cele mai importante romane scrise de John Steinbeck, putem aminti de “Șoareci È™i oameni”, 1937, “Fructele mâniei”, 1939, “La răsărit de Eden”, 1952 sau “Joia dulce”, 1954.
Romanul “Jurnal rusesc” de John Steinbeck reprezintă, după cum se desprinde È™i din titlul romanului, un jurnal despre o călătorie amplă de patruzeci de zile realizată de autor în Uniunea Sovietică, fiind o altă descriere ieÈ™ită din contextul politic È™i istoric, acesta nedorind să intre în polemici legate de aceste aspecte, oferind, din acest punct de vedere È™i o prefață în care îÈ™i prezintă punctul de vedere în legătură cu adevăratul context prezent în operă.
AÈ™adar, opera se clădeÈ™te pe ideea de recuperare a unei călduri citadine, Steinbeck fiind ghidat în această călătorie doar pentru a lua pulsul unor oraÈ™e, sau mai bine spus, ceea ce a mai rămas din aceste oraÈ™e distruse de război, astfel că acesta cere o vizită în Uniunea Sovietică după cea mai mare conflagraÈ›ie mondială, fiind primit în cele din urmă, iar, pentru ca toată această experiență să rămână pentru totdeauna în memorie, Steinbeck, apelează la ajutorul unui fotograf foarte cunoscut, în persoana lui Robert Capa.
Cei doi merg în Rusia ca doi reporteri, încercând să vadă È™i să afle cât mai multe lucruri È™i detalii marcante despre viaÈ›a amară a ruÈ™ilor de după război, astfel că ajung să viziteze Stalingradul È™i viaÈ›a din colhozurile ruseÈ™ti, unde țăranii duceau o viață grea într-un mediu în care doar molozul È™i tablourile cu Stalin se mai delimitau în mod concret, restul având doar o existență fantomatică.
Pe de altă parte, Steinbeck vorbeÈ™te È™i despre mâncarea oamenilor care se dădea pe cartelă sau despre maÈ™inile care ieÈ™eau pe rând pe străzi, dar È™i despre traiul sărăcăcios al femeilor È™i bărbaÈ›ilor marcaÈ›i de aburii războiului, Robert Capa, fiind, în tot acest mediu, cel mai persecutat, datorită faptului că ruÈ™ii se fereau de oamenii cu aparate foto, iar cuvintele în percepÈ›ia lui Steinbeck, valorau mai puÈ›in decât o  fotografie.
O altă perspectivă se întrezăreÈ™te în tot acest spaÈ›iu, doar în Georgia, unde aceÈ™tia ajung să uite de dramatismul din Moscova, Kiev È™i Stalingrad, având parte de soare È™i de o ospitalitate care îi fac să zâmbească, mâncând preparate tradiÈ›ionale È™i sorbind din licorile bahice georgiene.
Opera de față oferă o perspectivă tranÈ™antă, îndreptată în direcÈ›ia unor locuri din Uniunea Sovietică, locuri care prezintă ceea ce un război poate aduce unor oameni, iar toate acestea doar pentru a sublinia faptul că doctrina comunistă a reprezentat un subiect morbid în concepÈ›ia mondială.


sus