Jokai Mor - Diamantele negre

Pe numele său întreg, Moric Jokay de Asva, Jokai Mor este unul din reprezentanÈ›ii de seamă ai literaturii È™i culturii maghiare. Opera sa, cu o puternică tonalitate romantică, a fost apreciată de la bun început. În Anglia era comparat cu Charles Dickens, iar regina Victoria a mărturisit în repetate rânduri admiraÈ›ia pe care o avea față de lucrările scriitorului maghiar. Jokai Mor a fost un participant activ la istoria vremii, s-a implicat în RevoluÈ›ia de la 1848, iar după 1897 a fost ales în parlament. Printre cele mai cunoscute romane ale sale se numără È™i „Diamantele negre”, publicat în 1870. În limba română, cea mai cunoscută variantă a textului este cea publicată la Editura pentru Literatură Universală, în colecÈ›ia „Clasicii literaturii universale”, în anul 1965. Aceasta poate fi găsită la Anticariatul Printre CărÈ›i, alături È™i de alte ediÈ›ii (de la editura Leda, din 2005, etc).

În „Diamantele negre”, Jokai Mor evidenÈ›iază viaÈ›a industriaÈ™ilor È™i aristocraÈ›ilor maghiari din secolul al XIX-lea È™i interacÈ›iunea dintre aceste două clase. Romanul urmăreÈ™te povestea lui Ivan Berend, proprietarul minei de cărbune Bondavara. Ivan este un bărbat abil È™i energic, având cunoÈ™tinÈ›e vaste în domeniul mecanicii. DeÈ™i are capacitatea de a-È™i mări afacerea, preferă să rămână la stadiul unei afaceri mai mici, dar stabile. De aceea, atunci când un sindicat încearcă să deschidă în apropiere o altă mină, mult mai mare, afacerea se prăbuÈ™eÈ™te la fel de repede pe cât a fost ridicată, iar Ivan rămâne triumfător. Sigur, el dovedeÈ™te tărie de caracter în această luptă, căci acceptă, deÈ™i constrâns, să împartă profitul cu angajaÈ›ii, ca el să nu fie părăsit pentru oferta mai bună a concurenÈ›ei. Secretul său stă în „diamantele negre”, atât cele din pâmânt, cât È™i cele din ochii scânteietori ai lui Eveline. Descoperim astfel că Ivan este un bărbat cinstit atunci când vine vorba de iubire. DeÈ™i poartă în suflet o dragoste ascunsă pentru Eveline, intervine pentru a înlesni căsătoria acesteia cu un bancher, sperând că odată cu căsătoria fetei, el va putea reveni la liniÈ™tea obiÈ™nuită. În cele din urmă, Eveline, fata cu ochii negri ca È™i cărbunele, preferă să se întoarcă la lucrul în mină È™i devine soÈ›ia lui Ivan. Ca multe personaje ale lui Jokai Mor, È™i Ivan devine un simbol al omului răbdător care este răsplătit pentru acÈ›iunile sale È™i redă încrederea cititorului în valorile umane.

Pe parcursul romanului, scriitorul maghiar prezintă personaje importante, fiecare cu rolul său bine definit, toÈ›i ajungând, de la lucrătorii din mină, până la bancheri, prinÈ›i sau prinÈ›ese, să influenÈ›eze firul acÈ›iunii. Contesa Theudelinda, de exemplu, creează o intrigă plină de umor. Ea este femeia care se retrage la castel È™i încearcă să evite orice contact cu sexul masculin. Drept dovadă, singurul bărbat care poate intra în castel este duhovnicul ei, Abatele Samuel. Această decizie creează confuzie, la această confuzie fiind adaugată È™i problema zgomotelor fără sens pe care contesa le aude din pivniță. Abatele însuÈ™i este un personaj misterios, care se dovedeÈ™te a fi un parvenit care încearcă, sub masca unui cleric patriot, să privatizeze terenurile Bisericii Catolice. Contesa Angela, veriÈ™oara contesei Theudelinda, devine simbolul fetei bogate È™i frumoase, dar fără noroc în dragoste, în favoarei Evelinei, prototipul fetei sărace, salvată de dragostea adevărată.

Jokai Mor pune în scenă povestea lui Ivan pe fundalul istoric al Ungariei. Bine documentat, scriitorul maghiar oferă cititorilor o adevărată frescă socială, cu imagini vivide atât ale lumii subterane a minelor de cărbuni, cât È™i ale vieÈ›ii aristocratice din Pesta È™i Viena. Cititorul este fermecat de ritmul alert, neprevăzut al acÈ›iunii È™i ajunge să îndrăgească personajele, aÈ™teptând, cu sufletul la gură, destinul fiecăruia.