Jokai Mor - Omul de aur

„Omul de aur” este cea mai cunoscută operă a scriitorului maghiar Jokai Mor. A fost publicat mai întâi în foileton în revista „A Hon” („Patria”) în anul 1872, în acelaÈ™i an editura Athenaeum editând lucrarea lui Jokai Mor în cinci volume. AÈ™a cum mărturiseÈ™te autorul în prefaÈ›a uneia dintre ediÈ›ii, povestea romanului este bazată pe o poveste reală, pe care acesta a auzit-o de la sora bunicii sale. În timpul unei plimbări pe lacul Balaton, aceasta i-ar fi povestit despre o tânără văduvă È™i decizia ei de a se recăsători cu un bărbat pe care îl îndrăgise în trecut. „Omul de aur” conÈ›ine, de asemenea, secvenÈ›e care se întâmplă în Komarom, oraÈ™ul natal al scriitorului. Romanul lui Jokai Mor s-a bucurat de succes chiar de la început È™i a fost publicat, de-a lungul timpului, în mii de exemplare. În 2005, „Omul de Aur” a fost declarat, conform unui sondaj al Televiziunii Maghiare, al patrulea cel mai popular roman din literatura maghiară. În România, primele fragmente traduse din roman au apărut în 1904, însă o traducere integrală a romanului a fost publicată abia în 1959 la editura Tineretului. În prezent, romanul a fost editat în peste 10 ediÈ›ii, aparÈ›inând mai multor edituri, printre care È™i Minerva, Venus sau Corint. Acestea se găsesc spre vânzare pe site-ul Anticariatului Printre CărÈ›i.

„Omul de aur” urmăreÈ™te povestea căpitanului Mihaly Timar. În timpul unei călătorii pe Dunăre, acesta, împreună cu cei doi pasageri ai săi, grecul Euthym Trikalisz È™i fiica sa, Timea, înnoptează pe o insulă care încă nu aparÈ›ine niciunui stat, fiind formată din aluviuni. Pe această insulă cei trei le descoperă pe Teraza È™i pe fiica sa, Noemi, refugiate acolo cu mai bine de 10 ani în urmă. Lucrurile încep să se schimbe când Trikalisz îi mărturiseÈ™te lui Timar că este, de fapt, turc, fost guvernator, urmărit de sultan pentru a fi ucis. El îi spune că se otrăvise înainte, cuprins de teama de a nu fi prins de autorități È™i îi cere căpitanului să o ducă pe Timea la o rudă din Komarom. Ajuns în oraÈ™ul maghiar, Timar descoperă într-un sac de grâu ud cumpărat o cutie plină de pietre preÈ›ioase È™i bani de aur. El reuÈ™eÈ™te să înmulÈ›ească averea È™i devine cunoscut ca un „om de aur”, mai ales datorită grijii pe care o poartă celor care au nevoie. ReuÈ™ita sa duce în final la moartea unchiului Timeei, iar Timar cumpără casa acestuia È™i i-o oferă cadou. Se căsătoreÈ™te cu ea, deÈ™i aceasta nu are sentimente de dragoste pentru el. Timar ajunge din nou pe aceea insulă a nimănui È™i descoperă că Noemi este cea care îl iubeÈ™te cu adevărat, această descoperire schimbându-i cu totul percepÈ›ia asupra vieÈ›ii. În final, ajunge să renunÈ›e la viaÈ›a sa plină de onoruri în schimbul unei vieÈ›ii liniÈ™tite, însă această decizie va aduce multe schimbări pentru cei din jur.

Jokai Mor este un adevărat maestru al analizei, iar în „Omul de aur” cititorul este acaparat permanent de comparaÈ›ia celor două lumi, cea a banului, care corupe sufletul, È™i cea a comunității, a unei lumi primitive unde banul nu mai este cunoscut, care bucură sufletul È™i îi dă omului È™ansa de a trăi în comuniune cu natura. DeÈ™i Mihaly Timar are toată faima È™i stima de care se poate bucura un om în Ungaria È™i chiar primeÈ™te titluri nobiliare, el alege, în cele din urmă, lumea simplă, alături de femeia pe care o iubeÈ™te. Povestea din romanul lui Jokai Mor a inspirat mai mulÈ›i regizori, „Omul de aur” fiind ecranizat de patru ori. Cea mai cunoscută variantă este filmul lui Viktor Gertler din 1962, care a fost unul din cele mai apreciate filme la momentul apariÈ›iei È™i chiar a pus din nou în valoare opera scriitorului maghiar.