Jonathan Coe - Ce hacuiala

Romanul „Ce hăcuială” semnat de Jonathan Coe, publicat pentru întâia oară în 1994, reprezintă una dintre cele mai incisive satire politice ale literaturii britanice contemporane. Autorul îmbină comedia neagră cu thrillerul gotic È™i critica socială pentru a construi o imagine complexă a societății britanice din perioada Thatcher. Titlul în sine este sugestiv pentru natura haotică È™i grotescă a lumii prezentate în roman, dar È™i pentru maniera brutală de „sfâÈ™iere” a economiei È™i valorilor publice sub acoperirea reformelor neoliberale.

Contextul în care se petrece acÈ›iunea este marcat de transformările profunde ale Marii Britanii din anii '80 È™i începutul anilor '90. Politicile de dereglementare, privatizare È™i reducere a statului social promovate de guvernul conservator sunt reflectate într-o manieră satirică în modul de viață È™i acÈ›iunile personajelor. Familia Winshaw, cea aflată în centrul naraÈ›iunii, este simbolul unei elite conducătoare corupte È™i lipsite de empatie, fiecare membru reprezentând un sector esenÈ›ial al societății: politica, armata, finanÈ›ele, sănătatea, presa, arta È™i industria alimentară. Prin această alegorie, Coe construieÈ™te o critică amplă la adresa modului în care interesele personale ale celor de la vârf distrug binele comun.

Romanul este structurat într-un mod neobiÈ™nuit, combinând naraÈ›iunea clasică cu fragmente de documente fictive, interviuri, scrisori È™i înregistrări, oferind astfel o perspectivă diferită asupra realității. Michael Owen, naratorul È™i alter ego-ul autorului, este un scriitor retras È™i neadaptat, care documentează istoria familiei Winshaw în timp ce îÈ™i confruntă propriile traume. Povestea sa, aparent marginală, devine treptat liantul întregii cărÈ›i, dezvăluind în acelaÈ™i timp legături tulburătoare între destinul său È™i acÈ›iunile clanului Winshaw. Michael reprezintă artistul izolat, marginalizat într-o societate care valorizează exclusiv profitul È™i puterea.

Fiecare membru al familiei Winshaw este o caricatură grotescă a unui arhetip contemporan: Hilary, jurnalista tabloidă, simbolizează decăderea presei È™i manipularea opiniei publice; Henry, politicianul lipsit de scrupule, întruchipează cinismul guvernării conservatoare; Dorothy, fermiera industrială, întrupează dezumanizarea industriei alimentare; Roddy, colecÈ›ionarul de artă, denunță comercializarea culturii; iar Mark, traficantul de arme, scoate la lumină afacerile murdare din umbra conflictelor internaÈ›ionale. Împreună, aceÈ™tia alcătuiesc o imagine alegorică a modului în care puterea, atunci când nu este controlată de etică sau responsabilitate socială, devine distructivă.

Unul dintre aspectele cele mai originale ale romanului este modul în care autorul combină elementele horror cu satira politică. ReferinÈ›a directă la filmul What a Carve Up! din 1961 nu este pur întâmplătoare: Coe recurge la estetica filmului de groază ca metaforă pentru violenÈ›a invizibilă a sistemului politic È™i economic. Finalul romanului, în care personajele se adună într-un conac izolat È™i încep să fie eliminate unul câte unul, reproduce structura clasică a unui thriller, dar în acelaÈ™i timp sugerează o formă de justiÈ›ie poetică într-o lume lipsită total de moralitate.

În concluzie, cartea lui Jonathan Coe este mai mult decât un simplu roman satiric: este o cronică amară a destrămării valorilor publice, o critică la adresa corupÈ›iei puterii È™i o pledoarie subtilă pentru restabilirea adevărului, a empatiei È™i a responsabilității sociale. Prin combinarea diverselor registre narative È™i prin construcÈ›ia unor personaje originale, Coe reuÈ™eÈ™te să transforme literatura într-o armă de demascare È™i reflecÈ›ie, cu o relevanță care depășeÈ™te graniÈ›ele timpului È™i ale contextului politic britanic.

Pe site-ul nostru, la un click distanță, cartea este de găsit în mai multe ediÈ›ii: Polirom (2023), Polirom (2021).