Jonathan Littell - Binevoitoarele

Jonathan Littell s-a născut în New York însă tinereÈ›ea È™i-a petrecut-o pe meleagurile franceze până să înceapă facultatea. Începe studiile la Universitatea Yale iar odată cu asta începe È™i primul său roman care nu va fi publicat niciodată. De-a lungul vremii a lucrat pentru mai multe organizaÈ›ii umanitare È™i aÈ™a a început È™i studiile pentru cea mai cunoscută lucrare din cariera sa.

Romanul istoric "Binevoitoarele" a fost publicat pentru prima dată în iarna anului 2006 la editura Gallimard. În limba română apare în acelaÈ™i an la editura Litera, ediÈ›ie ce va fi urmată de Rao în 2008.

Maximilien Aur a fost ofiÈ›er SS iar acum ne va povestea experienÈ›a sa din cadrul regimului celui de Al Treilea Reich. După ce supravieÈ›uieÈ™te luptelor de la Stalingrad È™i vizitează FranÈ›a, este trimis în funcÈ›ia de consilier în lagărele de concentrare È™i exterminare. Ajunge totuÈ™i È™i pe frontul luptelor de la Berlin, ultimele È›inute de regimul nazist. Până să ajungem la ultima pagină aflăm că fuge sub o nouă identitate în Nordul FranÈ›ei pentru a începe o nouă viață. Totul este împărÈ›it în È™apte capitole numite după un dans baroc scris de Bach, iar fiecare ritm este asociat cu desfășurarea acÈ›iunii. De exemplu, Toccata este prima din serie È™i ne face cunoÈ™tință cu autorul. Este directorul unei fabrici de dantelă, are copii È™i nepoÈ›i È™i nu îl prea interesează de ei. Ce îi aduce fericirea sunt întâlnirile homosexuale pe care le are mereu când iese în afara țării. Femeia de care era îndrăgostit era sora sa geamănă È™i decide să ne spună toate acestea pentru a ne arăta că este la fel ca ceilalÈ›i. Sarabande este capitolul cu cea mai mare durere. După ce primeÈ™te Curea de Fier clasa I chiar din mâna lui Heinrich Himmler, decide să îÈ™i viziteze părinÈ›ii la Antibes. Când avea somnul cel mai de preÈ›, află că părinÈ›ii săi au fost uciÈ™i cu brutalitate È™i speră că a fost un vis însă nu a fost aÈ™a.

Aer relatează o experiență de neuitat. În timp ce era în casa goală a surorii sale din Pomerania, se va autosatisface cu poftă privind la pozele cu ea. PoliÈ›iÈ™tii îi erau pe urme însă reuÈ™eÈ™te să scape dar nu pentru mult pentru că Armata RoÈ™ie capturează oraÈ™ul în curând.

Recenziile au fost în mare parte pozitive, Le Figaro denumindu-l omul anului, Pierre Nora un fenomen literar extraordinar iar marile publicaÈ›ii comparându-l cu Razboi È™i pace a lui Tolstoi. Autorul în schimb nu a fost prea optimist cu privire la manuscris. A sperat că va vinde măcar cinci mii de exemplare È™i a ajuns la 70.000 în câteva luni. În Marea Britanie vânzarea a fost una eÈ™uată dar a reuÈ™it în Statele Unite È™i în Europa Centrală.

Hector Parra a adaptat romanul într-un libret de operă ce a avut premiera în primăvara anului 2019 la Anvers.

După acest mare succes a regizat un documentar intitulat "Wrong elements" în care a intervievat copiii fostului soldat Joseph Kony. Acesta a fost proiectat la Cannes în 2016.