Jorge Luis Borges se naÈ™te pe 24 august 1899 la Buenos Aires, Argentina iar în adolescență s-a mutat împreună cu familia în Palermo pentru că în acea vreme ducea un trai modest. În răstimp a fost educat de acasă È™i ajunsese fluent în engleză È™i spaniolă, ba chiar a tradus "PrinÈ›ul fericit" al lui Oscar Wilde. AjunÈ™i aici au început să călătorească în întreaga Europa È™i s-au întors în oraÈ™ul natal în 1921. În acelaÈ™i an a început să publice poezii È™i eseuri suprarealiste în revistele locale È™i a început să lucreze ca bibliotecar. Poeziile sale au fost traduse în limba română È™i publicate sub titlul de "Poezii alese" de către editura George CoÈ™buc în 2005. Acestea au fost adunate de-a lungul vieÈ›ii sale È™i se poate observa clar cum a evoluat de la un an la altul sau de la un capitol la altul. Scrisul poemelor a fost marea sa iubire de care nu s-a despărÈ›it niciodată pentru că doar asta îl ajută să treacă peste problemele sale. Dacă vă gândiÈ›i că era ceva simplu în stilul eminescian sau bacovian, vă înÈ™elaÈ›i amarnic. Borges a pătruns în teme precum labirintul, orbirea, bătrâneÈ›ea sau jocul de È™ah, care nu sunt uÈ™or de înÈ›eles È™i uneori au o tentă suprarealistă. A reuÈ™it să creeze un univers fascinant în care te bucuri că intri È™i te întristezi că ieÈ™i, însă asta o veÈ›i observa de abia la ultima pagină.
Continuăm cu povestea vieÈ›ii sale, în 1955 devine director al Bibliotecii NaÈ›ionale È™i profesor de literatura engleză. Ajuns la bătrâneÈ›e vederea sa s-au dus complet, poate asta l-a ajutat să creeze atâtea simboluri literare. În 1961 primeÈ™te premiul Formentor iar la 10 ani distanță premiul Ierusalim. După ce a suferit un grav accident, a scris cea mai bună operă din cariera sa, Menard, ce analizează conÈ™tiinÈ›a È™i natura umană în cele mai mici detalii. Asta l-a adus È™i în librăriile internaÈ›ionale pentru că până atunci rămăsese doar în È›ara sa, unde într-adevăr succesul era mare, dar nu atât de mare pe cât a fost când orice cultură a început să îi rostească numele.
În ultimele luni din viaÈ›a, È™tiind că nu are să o mai ducă mult din cauza cancerului la ficat, autorul a început să studieze religiile pentru a afla pe ce cale să se îndrepte. Pentru a bucura toată familia ce provenea din culte diferite, la înmormântarea sa a chemat câte un preot din fiecare. AÈ™a se face că pe 16 iunie 1986 autorul se stinge din viață la Geneva È™i lasă în urma o serie de opere ce pot uimi chiar È™i cei mai sceptici oameni.