Jose Ortega y Gasset s-a născut pe 9 mai 1893 la Madrid în familia ce deÈ›inea publicaÈ›ia El Imparcial. Urmează Colegiul Iezuit San Estanislao unde va învăța limba greacă apoi se înscrie la Universitatea Iezuită Deusto unde va studia filosofia, limbile străine È™i dreptul. După doi ani se mută la Universitatea din Madrid unde va obÈ›ine doctoratul în 1904, an în care începe să publice articole în ziarul familiei. Se mută în Germania pentru a-È™i aprofunda studiile în filosofie È™i devine fascinat de Kant È™i Nietzsche, astfel susÈ›inând că nu există un adevăr absolut. Chiar dacă nu mai era în È›ara natală, era la curent cu probleme social-culturale È™i pentru ca È™i diaspora să È™tie ce se întâmplă a fondat ziarele Espana È™i El Sol. Timp de nouă ani va sta în exil iar la venirea celui de Al Doilea Război Mondial va trebui să se implice pe plan diplomatic. În 1948 deschide Institutul ÅžtiinÅ£elor Umaniste din Madrid iar cariera sa va sări în aer.
Printre cele mai importante titluri se numără Revolta maselor ce descrie cu stricteÈ›e societatea secolului trecut, Câteva lecÈ›ii de metafizică È™i Tema vremii noastre.
Cartea "Studii despre iubire" apare pentru prima dată în limba spaniola în anul 1957. În limba română apare la editura Humanitas în 1995, 2001, 2008 È™i 2012.
Totul începe cu viziunile despre iubire ce au fost teoritizate de-a lungul timpului. Una dintre ele este cea a Sfântului Toma ce spune că iubirea este doar trupească, iar cealaltă este a lui Spinoza ce vede iubirea ca pe cea mai pură bucurie. Gasset vine cu o definiÈ›ie nouă "Iubirea e un act ce lantrifug al sufletului care se deplasează către obiect într-un flux constqant È™i-l învăluie într-o susÈ›inere caldă, unindu-se cu el È™i afirmându-i, cu promptitudine È™i eficacitate, fiinÈ›a", pe scurt vede iubirea la un nivel spiritual dar È™i È™tiinÈ›ific. În al doilea eseu autorul analizează la virgulă iubirea în viziunea lui Stendhal. Acesta afirmă că atunci când ne îndrăgostim de cineva asociem cu imaginea sa atribute ce nu îi aparÈ›in dar nouă ne maximizează entuziasmul. O mare dezamăgire va fi când ne vom da seama că acea persoană a fost doar o creaÈ›ie a minÈ›ii noastre È™i realul este cu totul diferit. Filosoful nostru vede sentimentele fix la polul opus. "Îndrăgosteala" este de fapt o sărăcire a sufletului pentru că o lungă perioadă me concentrăm atenÈ›ia, efortul È™i sufletul spre o singură persoană È™i nici nu È™tim dacă merită.
Ultimul eseu intitulat "Alegerea iubirii" a fost considerat de mulÈ›i critici ca având tente de misoginism. Suntem trădaÈ›i de fizionomie È™i gesturi nu de cuvinte sau fapte, nu avem liberul arbitru pentru că trebuie luate decizii împreună È™i nu vom mai fi "eu" ci vom deveni "noi". O viziune destul de aspră în opinia mea, dar cine È™tie ce eÈ™ecuri a avut în dragoste autorul.
După cele trei capitole vaste urmează È™i secÈ›iunea "Alte eseuri înrudite" ce sunt scurte È™i bineînÈ›eles tot despre acelaÈ™i sentiment.