Publicat pentru întâia oară în anul 1995, romanul lui Saramago va face înconjurul lumii È™i va intra în topul celor mai căutate 100 de romane ale literaturii universale. Cartea prezintă o distopie greu de imaginat, o lume cu contraste apocaliptice greu de înÈ›eles la prima vedere. După cum ne-a obiÈ™nuit, Saramago construieÈ™te un nucleu literar diferit È™i găseÈ™te inspiraÈ›ie pentru a surprinde cititorul cu profunzimea scriiturii sale.
Astfel, ne aflăm într-o lume aparent normală, în care personajele îÈ™i trăiesc zilele obiÈ™nuite È™i întreprind acÈ›iuni de rutină. În centrul acÈ›iunii avem un medic oftalmolog, al cărui nume nu îl cunoaÈ™tem. Este important de menÈ›ionat că, de aceasta dată, Saramago nu oferă identitate personajelor sale, doar ne prezintă câteva trăsături ale acestora, astfel vom putea să le identificăm pe parcursul întregului roman. Când medicul orbeÈ™te subit, imediat după o consultaÈ›ie bizară, acÈ›iunea romanului se schimbă dramatic, iar incursiunea lui Saramago devine de-a dreptul galopantă.
În numai câteva ore, apar din ce în ce mai mulÈ›i orbi, a căror boala nu poate fi diagnosticată clinic È™i despre care nu se È™tie nimic. În câteva zile, cazurile de înmulÈ›esc, iar panica pune stăpânire pe întreaga societate. La nivel guvernamental, se decide carantinarea bolnavilor într-un spaÈ›iu special amenajat pentru o perioadă limitată de timp. Ceea ce la început părea o situaÈ›ie care poate fi È›inută sub control de autorități, se transformă într-o adevărată nebunie. Zilele trec, iar boala aceasta ciudată se împrăștie cu o rapiditate ieÈ™ită din comun. Medicul, soÈ›ia sa È™i alÈ›i zeci de oameni sunt aduÈ™i laolaltă într-un stabiliment care, cândva, a servit drept azil pentru persoanele cu boli mintale. Coincidență sau nu, acest loc devine „casă” pentru aceÈ™ti ochi năpăstuiÈ›i de soartă. Saramago construieÈ™te o poveste cu puternic impact emoÈ›ional È™i aÈ™terne în faÈ›a publicului toate trăirile personajelor sale. Aflăm, astfel, că singura care încă nu È™i-a pierdut vederea este soÈ›ia medicului, care devine, mai apoi, călăuză orbilor într-o lume dominată de întuneric È™i spaimă.
Eseul lui Saramago este nebunesc, iar societatea dezumanizată imaginată de autor ne va È™oca È™i ne va permite să descoperim o altă față a lumii. Aici, departe de lumea celor care încă văd, orbii lui Saramago se luptă să supravieÈ›uiseră, È™i încă au speranÈ›a că îÈ™i vor recăpăta viaÈ›a de dinainte. Mâncarea adusă de forÈ›ele de ordine se împuÈ›inează, gurile de hrănit sunt din ce în ce mai multe, iar nebunia pune stăpânire pe minÈ›ile slabe ale orbilor.
Eseul lui Saramago este nu numai despre orbire, ci despre dezumanizare, mizerie È™i întuneric. Vor reuÈ™i personajele portughezului să iasă vii din această încercare, va răsări o nouă rază de lumină?
Cartea se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Polirom (2005), Polirom (2008), Polirom (2013).