Josef Toman, născut la 6 aprilie 1899, în Praga, a fost un scriitor, poet È™i dramaturg ceh. Și-a început cariera literară la începutul anilor 1920, publicând într-o serie de ziare È™i reviste ale vremii, precum "Cesta", "Lumír".
Cartea "După noi, potopul", publicată pentru prima oară în anul 1963, este o vastă frescă a Romei Imperiale, având ca puncte centrale vitejia, ambiÈ›ia È™i trădarea din timpul domniei împăraÈ›ilor români Tiberius È™i Caligula. Imperiul Roman a avut la conducerea sa È™i domnitori nepregătiÈ›i, care l-au pus în faÈ›a unor crize care i-au adus în cele din urmă È™i sfârÈ™itul, printre ei numărându-se È™i Tiberiu È™i Caligula. Tiberiu a fost un conducător autocrat, în ciuda unui început promițător, atunci când părea a fi înÈ›elept È™i decisiv, în final adevăratul său caracter a ieÈ™it la iveală, provocând teroare È™i represiune poporului Romei, ordonând moartea lui Postumus, principalul său rival. Brutalitate sa a devenit evidentă la sfârÈ™itul domniei sale. Caligula, cel care i-a urmat lui Tiberiu, al treilea conducător al Imperiului Roman, a fost considerat a fi un nou început după domnia crudă È™i ineficientă a lui Tiberiu. La început, a fost generos È™i înÈ›elept, ajungând foarte curând să irosească resursele preÈ›ioase ale Romei, fiind cunoscut È™i pentru pofta de sânge È™i modul în care alegea să rezolve problemele Imperiului, crezându-se că ar fi fost implicat chiar È™i în moartea împăratului Tiberiu. Romanul scris de Josef Toman este amplu, fiind împărÈ›it în 60 de capitole, acÈ›iunea plasându-se între anii 37 È™i 39 d.Hr. Printre eroii cărÈ›ii se numără: Lucius Geminius Curion, Fabius Scaura, împletindu-se È™i cu destinele unor oameni istorici adevăraÈ›i, È™i anume Tiberius, Caligula, filosoful Seneca, Naevius Macro - comandantul gărzii pretoriene, etc. Lucius È™i Fabius s-au întors la Roma în ultimul an al domniei lui Tiberiu, primul fiind trimis al Siriei, iar al doilea aflându-se în exil. Toman foloseÈ™te la construirea romanului său instrumentele tradiÈ›ionale de naraÈ›iune È™i construcÈ›ie ale unui roman istoric realist, străduindu-se să surprindă cât mai fidel evenimentele vremii È™i, în acelaÈ™i timp, să construiască o intrigă atractivă. Romanul istoric este acel tip de roman în care complotul fictiv are loc în cadrul unor evenimente istorice reale particulare. Cititorul unui astfel de roman este transpus imaginar într-o lume pre-existentă conÈ›inutului textual citit, autorul cercetând foarte atent cronicile È™i documentele care atestă întâmplările vremii, înaintea scrierii unui astfel de roman. Desfășurarea poveÈ™tii în două zone paralele, care se ating sau se intersectează în anumite momente cheie, îi permit autorului să prezinte o imagine panoramică atât a Romei patriciene, cât È™i a oamenilor de rând. Povestea trădării lui Lucio contrastează cu cea a rebeliunii lui Fabio; constrastul moral fiind susÈ›inut È™i de diferenÈ›a de statut social, având ca scop documentarea superiorității umane a claselor inferioare asupra elitelor conducătoare. În roman, filosoful Seneca are trăsăturile unui intelectual nobil, ale cărui principii morale eÈ™uează atunci când se confruntă cu viață reală. Povestea lui Toman se bazează, în principal, pe componente fictive È™i descriptive, evocatoare; problemele ideologice reflectându-se mai degrabă în acÈ›iunile personajelor decât în consideraÈ›ii explicite. În timp ce limbajul naratorului È™i dialogurile personajelor din cercurile superioare păstrează o normă literară, în conversaÈ›iile celor din clasa inferioară, autorul foloseÈ™te pe scară largă expresii nonliterare È™i vulgare. La redactarea romanului său, Toman s-a inspirat din scrierile a doi istorici romani, È™i anume Tacita È™i Suetonia, de la ei preluând nu doar detalii despre personaje, cât È™i poveÈ™ti specifice din viaÈ›a împăraÈ›ilor Tiberius È™i Caligula.
Cartea "După noi, potopul" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în trei ediÈ›ii, È™i anume: Editura pentru Literatura Universala (1967), Editura pentru Literatura Universala (1968) È™i Minerva (1971).