Romanul “Lord Jim”, de Joseph Conrad, a apărut pentru prima oară în seria de reviste “Blackwood’s Magazine”, din Marea Britanie, pe parcursul unui an, din octombrie 1899, până în noiembrie 1900, fiind o amplă poveste a unui personaj, în interiorul căruia, autorul adaugă un simÈ› al moralității ieÈ™it din comun, dar È™i un simÈ› al dreptății exemplar.
În România, romanul apare în anul 1964, fiind publicat de Editura pentru Literatura Universală, din BucureÈ™ti, fiind tradus de celebra traducătoare È™i autoare de opera dramatice, Sevastia Ticu Archip.
Printre alte edituri care au publicat romanul putem aminti de editura Univers, 1985, în format cartonat È™i broÈ™at, editura Leda, 2004, în format cartonat, cu supracopertă, editura Aldo Press, 2005, în format cartonat sau editura Litera, 2018, în format broÈ™at.
Printre cele mai importante opere ale autorului putem aminti de “Negrul de pe Narcis”, 1897, “Inima întunericului”, 1902,”TinereÈ›e”, 1902,“Nostromo”, 1904 sau “Prilejul”, 1913.
Romanul “Lord Jim”, de Joseph Conrad reprezintă o poveste cu un puternic impact psihologic, cu precădere pentru eroul principal al romanului, care trece prin mai multe procese în conÈ™tiință de-a lungul acÈ›iunilor din roman. AcÈ›iunea romanului se axează pe destinul personajului principal, Jim, un tip care reuÈ™eÈ™te cu foarte multă sârguință, dorință È™i muncă să ajungă un marinar iscusit È™i să fie foarte bine văzut de către ceilalÈ›i membri ai echipajului.
În cursul acÈ›iunii apare personajul Marlow, care adaugă fluiditate operei, fiind o voce care narează È™i care, de cele mai multe ori, prezintă trăirile intense ale personajului principal.
Imediat după ce Jim îÈ™i ia brevetul de marinar, acesta ajunge să se rănească la un picior È™i merge la un spital din Fiji pentru a se trata, însă tot ceea ce este în mintea sa se rezumă la experienÈ›a de marinar.
După ce îÈ™i revine, acesta găseÈ™te rapid un vas, pe nume “SS Patna”, fiind secundul unui tip alcoolic È™i îndoielnic, care îl ghidează la acÈ›iuni greÈ™ite. În timpul călătoriei către Marea RoÈ™ie, având la bord opt sute de musulmani care mergeau în pelerinaj la Mecca, vasul începe să aibă probleme È™i să acumuleze apă, iar Jim È™i ceilalÈ›i ofiÈ›eri de la bord iau o măsură pripită È™i părăsesc vasul, lăsându-i pe ceilalÈ›i pasageri în voia destinului.
Mai târziu Jim È™i ceilalÈ›i membri află că vasul este întreg, fiind recuperat de către o ambarcaÈ›iune franceză, iar echipajul trimis în faÈ›a unui tribunal pentru a da explicaÈ›ii despre cele întâmplate.
De aici începe zbuciumul interior al lui Jim, care este intens cuprins de remuÈ™cări, Jim fiind la limita dintre eroism È™i laÈ™itate, această limită ghidându-i intenÈ›iile viitoare.
Acesta încearcă să uite de toată întâmplarea, fiind ajutat de Stein, un negustor bogat, mergând în Patusan, un loc dintr-un stat băștinaÈ™ din Malaezia, unde alege să trimită praf de puÈ™că È™i arme, însă este trădat de Cornelius, un tip parvenit È™i lipsit de moralitate, care doreÈ™te doar să se vadă bogat cu orice preÈ›.
Toate aceste acÈ›iuni de contrabalansare a trecutului care îl marchează sunt în timp bune, însă destinul în final are un mare cuvânt de spus în filosofia “solidarității cu întregul univers”.
Jim, fiind vădit pătruns de alte experienÈ›e pe care le-a dorit benefice pentru populuÈ›ia din Patusan È™i pe care le-a rezolvat doar cu alte pierderi de vieÈ›i omeneÈ™ti, ia o alegere morală supremă, dorind să se sinucidă È™i să moară ars în acelaÈ™i fel ca cei din tribul băștinaÈ™ din Patusan.
Opera a fost ecranizată în anul 1965, fiind regizată de Richard Brooks È™i avându-i în prim plan pe actorii Peter O’Toole, în rolul lui Jim È™i pe Curd Jürgens, în rolul lui Cornelius.