Juan Valera - Pepita Jimenez

Juan Valera, născut în Cabra (Spania), pe 18 octombrie, a fost un autor, diplomat È™i politician spaniol. Cea mai cunoscută lucrare a sa "Pepita Jimenez", tradusă în mai multe limbi, portretizează realizarea treptată a unui tânăr seminarist a vanității goale a vocaÈ›iei sale, totul culminând cu un deznodământ zdrobitor. Printre romanele publicate de Valera se numără È™i "Las ilusions del doctor Faustino", "El comendador Mendoza", "Pasarse de listo" È™i "Doña Luz".

Cartea "Pepita Jimenez", publicată pentru prima oară în anul 1874, este o lucrare fundamentală pentru literatura spaniolă a vremii, fiind un roman care tratează trecerea de la iubirea religioasă, mistică, la iubirea hedonistă seculară. AcÈ›iunea este plasată în Spania, în anii 1800, într-un oraÈ™ din regiunea Andaluzia, acolo unde Luis, în vârstă de 20 de ani, soseÈ™te pentru a petrece puÈ›in timp cu tatăl său, moment în care o întâlneÈ™te pe Pepita Jimenez, o văduvă de doar 20 de ani, frumoasă È™i cu o avere moÈ™tenită de la defunctul său soÈ›, un bărbat în vârstă de 88 de ani. Pepita este o fată blondă, frumoasă, cu doi ochi verzi fascinanÈ›i. S-a născut săracă, dar în adolescență a cunoscut un bărbat de 80 de ani cu care s-a È™i căsătorit, dar care a murit la trei ani de la nunta lor. Povestea începe în momentul în care Pepita era deja văduvă, fiind o femeie frumoasă È™i bogată, nu duce lipsă de pretendenÈ›i, unul dintre ei fiind È™i Don Pedro, un bărbat bogat, care are un copil, pe Luis, care urmeza să devină preot.

În prima parte a romanului, Don Luis de Vargas, un aspirant la cleric, îi scrie unchiului, stareÈ›ului È™i mentorului său. În scrisorile sale, el descrie vizita È™i experienÈ›ele pe care le are în casa tatălui său, vorbind despre viaÈ›a de zi cu zi, despre modul în care relaÈ›ia dintre protagoniÈ™ti devine mai intimă, toate acestea fiind spuse cu un limbaj foarte atent, cu multiple referiri la lucrări teologice È™i antice, acreditând dorinÈ›a enciclopedică pe care autorul vrea să o transmită în operele sale. A doua parte a romanului este o poveste de dragoste, iar a treia conÈ›ine scrisorile trimise de tatăl lui Luis fratelui său, povestindu-i ultimele noutăți din viaÈ›a lui. O astfel de structură a romanului îi permite autorului să dea mai multă profunzime fiecăruia dintre personajele sale, punând la îndoială motivaÈ›iile È™i personalitățile acestora. Dincolo de structura sa, stilul de scriere al lui Valera denotă multă putere. Poetic È™i elegant, autorul reuÈ™eÈ™te să transcrie izbucnirea violentă de pasiuni, È™i uneori sentimente contradictorii, a personajelor sale, jonglând constant între o forță neîngrădită È™i o moliciune destul de subtilă - un echilibru care redă perfect vârtejul de emoÈ›ii care vin odată cu dragostea. Povestea este una simplă, însă e precum o tornadă de emoÈ›ii, bine concepută, în care dragostea pentru divinitate trebuie să lupte împotriva dragostei trupeÈ™ti, fiind atât de captivantă încât cititorul este È›inut cu sufletul la gură până la finalul ei.

Cartea "Pepita Jimenez" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Minerva (1970), Leda (2004) È™i La Spiga Languages (2005).