Cel mai mare aventurier al tuturor timpurilor, Jules Verne, s-a născut pe 8 februarie 1828 în Nantes. Tatăl său era avocat, aÈ™a că a avut grijă ca educaÈ›ia sa să fie una maiestuoasă încă din primii ani de viață. La 6 ani este trimis la internat, unde învățătoarea sa avea niÈ™te poveÈ™ti minunate despre soÈ›ul său dispărut într-un naufragiu, apoi în vremea È™colii catolice va sta cu unchiul său care îi va susÈ›ine toate ideile. La vârsta de 19 ani a fost trimis la Paris să studieze dreptul pentru a duce tradiÈ›ia familiei mai departe însă după un an în care nu a rămas deloc impresionat, se decide să scrie. Tatăl său aude despre o piesă de teatru, aÈ™a că decide să îi taie toate finanÈ›ele. Din 1851 începe să publice nuvele în revista ”Musée des familles”, iar la câÈ›iva ani distanță editorul Pierre-Jules Hetzel îi va publica toate romanele scrise.
Romanul ”Goana după meteor” a fost publicat la 3 ani după moartea autorului, în 1908 la editura Hetzel. În limba română au apărut următoarele ediÈ›ii: editura Tineretului, 1962; editura Ion Creangă, 1979; editura Adevărul Holding 2009 È™i 2010.
Romanul debutează cu căsătoria lui Seth Stanfort È™i a Arcadiei Walker în oraÈ™ul Whaston din Virginia. AceÈ™tia par puÈ›in ciudaÈ›i pentru că nici măcar nu descalecă caii È™i preferă să fie căsătoriÈ›i de un judecător. Pleacă spre apus, însă nu dispar de tot din roman, pentru că după ce observă că le e mai bine pe căi diferite, se întorc în oraÈ™ să divorÈ›eze.
Cu toate acestea, personajele principale ale romanului sunt Dean Forsyth È™i doctorul Stanley Hudelson. Amândoi sunt extrem de bogaÈ›i È™i îÈ™i permit oricând vacanÈ›e exotice dar ceea ce îi uneÈ™te cel mai tare este privitul cerului È™i analiza sa. BineînÈ›eles că între ei apare È™i o oarecare rivalitate pentru că studiul a ceva necunoscut care este infinit nu este chiar simplu, însă reuÈ™esc să ajungă la un consens. Nepotul lui Forsyth, Francis, È™i fiica lui Hudelson, Jenny, urmează să se căsătorească în vară însă ceva intervine între ei: un meteor. Cei doi îl observă È™i anunță imediat autoritățile, însă se duc È™i fiecare la câte un observator astronomic pentru a putea face descoperiri generoase pe baza lui. Problemele se complică când meteoritul decide să se apropie din ce în ce mai mult de Pământ È™i devine clar că se va prăbuÈ™i. Apropiindu-se toÈ›i oamenii devin interesaÈ›i de acest fenomen È™i observă că meteoritul este făcut din aur. Ce veste bună pentru toÈ›i pământenii. Cei doi bătrâni devin duÈ™mani brusc, pentru că fiecare vrea să îÈ™i asume descoperirea È™i să ia acasă toată comoara. Când se află care este locaÈ›ia unde va avea loc prăbuÈ™irea, toÈ›i vor merge acolo însă oamenii de È™tiință È™i astrologii le vor râde în față. De ce să vrei să deÈ›ii atât de mult dintr-un obiect când valoarea sa va scădea enorm?
Romanul a fost adaptat în filmul ” La chasse au météore” în regia lui Lazare Iglesis în 1966.