Romanul de aventuri È™i de călătorie “Keraban încăpățânatul”, “Kéraban-le-Têtu”, în limba franceză, de Jules Verne, a apărut în anul 1883, în revista “Magasin d'Éducation et de Récréation”, în mai multe numere, din ianuarie, până în octombrie, iar din luna noiembrie, povestea să fie cuprinsă într-un roman publicat de Hetzel, cu ilustraÈ›ii de Léon Benett.
Remarcabila poveste a romanului, accentuează temperamentul personajului principal, care pune mai presus de orice cuvântul pus pentru asociaÈ›ii săi dar È™i dragostea pe care i-o poartă nepotului său, Ahmet, totul pentru o moÈ™tenire consistentă.
Chiar dacă developarea romanului propune o poveste în aceaÈ™i linie cu altele, anume călătoriile, de această dată în jurul Turciei, spre final, autorul intervine cu o dovadă de inventivitate, asta pentru a contura fascinanta abilitate a lui Kéraban, care îÈ™i pune în cap să realizeze orice prin orice mijloace posibile.
În România, romanul apare în anul 1920, la editura NaÈ›ională Ciornei, în format broÈ™at, cartea fiind intitulată pe atunci, “O aventură în jurul Mării Negre”, iar printre alte edituri care publică romanul, putem aminti de editura Ion Creangă, din colecÈ›ia Jules Verne, 1989, în format broÈ™at, editura Prietenii CărÈ›ii, din colecÈ›ia Condor, 2005, în format broÈ™at sau editura Adevărul Holding, din colecÈ›ia Jules Verne, 2010, în format cartonat, având o traducere realizată de Marius Zavastin.
Jules Gabriel Verne, s-a născut la data de 8 februarie 1828 în oraÈ™ul Nantes, din FranÈ›a, fiind unul dintre cei mai mari scriitori ai secolului al XIX-lea È™i unul dintre întemeietorii romanelor È™tiinÈ›ifico-fantastice, de aventuri sau de călătorie, cunoscute în întreaga lume, atât de publicul tânăr, cât È™i de cel adult.
Scrie la început, cu precădere, nuvele, piese de teatru sau operete, mai târziu, operele acestuia fiind transformate în ample romane de aventuri, ce trezesc în imaginaÈ›ia cititorilor, scenarii inedite, demne de film.
Alege la începutul anilor 1850, să scrie, toate operele acestuia fiind publicate la editura bunului său prieten, Pierre-Jules Hetzel, cu care acesta intercaÈ›ionează mai bine de 45 de ani.
Printre cele mai importante romane, scrise de autorul francez, putem aminti de “O călătorie spre centrul pământului”, 1864, “Copiii căpitanului Grant”, 1867, sau “Douăzeci de mii de leghe sub mări”, 1869 È™i 1870.
Romanul de aventuri È™i de călătorie “Keraban încăpățânatul” de Jules Verne reprezintă o poveste fascinantă, în care personajul principal, alături de o serie de personaje marcante, ajung să ducă o călătorie contracronometru, pentru o sumă importantă de banii, această sumă fiind dorită de către unul dintre cei cu care acesta chiar lucrează.
Povestea începe în Istanbul, Turcia, acolo unde personajul principal, Kéraban, îÈ™i aÈ™teaptă asociatul olandez, Jan van Mitten, pentru a discuta detalii legate de comerÈ›ul cu tutun, însă, Kéraban, alege să ia cina, cu asociatul său olandez, în oraÈ™ul său natal, Üsküdar, sau Scutari, aflat pe partea opusă strâmtorii Bosfor.
Din pricipa faptului că acestuia îi este cerută o taxă pentru a trece pe malul opus, Kéraban, alege să meargă alături de asociatul său olandez, cu barca, È™apte sute de leghe, în jurul Mării Negre, pentru a ajunge la destinaÈ›ie, iar totul pentru evitarea unei taxe de 10 para.
Asociatul, van Mitten È™i Bruno, valetul acestuia, merg uÈ™or reticenÈ›i pe barcă, Kéraban, având în minte faptul că trebuie să se întoarcă în È™ase săptămâni pentru a îÈ™i căsători nepotul cu o tânără, până ca aceasta să împlinească 17 ani, acesta fiind termenul pentru ca remarcabilul Kéraban, È™i familia acestuia, să moÈ™tenească suma de 100.000 de lire turceÈ™ti.
După ce înconjoară Marea Neagră, aceÈ™tia ajung la Odessa, acolo unde Kéraban se întâlneÈ™te cu nepotul său, Ahmet, cel care făcea pregătirile de nuntă.
De aici, totul se schimbă, Kéraban, fiind contrâns să nu ajungă la nuntă, aceasta având loc pe partea europeană a Turciei, iar mai mulÈ›i bandiÈ›i, printre care Scarpante, Yarhud È™i chiar asociatul său, Seigneur Saffar, îi pun beÈ›e în roate acestuia, Saffar plănuind să fie chiar cel care se va căsători cu Amasia È™i implicit va moÈ™teni suma de bani.
Kéraban, însă, nu se lasă bătut È™i construieÈ™te ceva pentru a trece pe malul celălalt fără a plăti, astfel că, întinde o sfoară de 1300 de metri, până pe malul celălalt, el stând într-o roabă, în timp ce traversează strâmtoarea.
În final, nunta are loc, iar încăpățânarea de care Kéraban dă dovadă, dar È™i inventivitatea acestuia, îi oferă potul cel mare, acesta conÈ™tientizând că trebuie să fie mai atent cu cine face afaceri pe viitor.