Julio Cortázar s-a născut pe 26 august 1914 în Bruxelles, Belgia, într-o familie argentiniană. În timpul Primului Război Mondial, familia sa s-a refugiat în ElveÈ›ia È™i apoi în Spania, înainte de a se stabili în Argentina în 1919. A crescut în Buenos Aires, unde a studiat la Școala Normală de Profesori Mariano Acosta È™i apoi la Universitatea din Buenos Aires, unde a obÈ›inut o diplomă de profesor de litere.
În anii '40, Cortázar a început să publice povestiri È™i poezii, dar È™i-a câÈ™tigat existenÈ›a ca profesor È™i traducător. În 1951, s-a mutat la Paris, unde a trăit majoritatea vieÈ›ii sale. A lucrat ca traducător pentru UNESCO È™i a continuat să scrie, devenind o figură centrală a Boom-ului Latino-American, alături de autori precum Gabriel García Márquez, Mario Vargas Llosa È™i Carlos Fuentes.
Cortázar este cunoscut pentru inovaÈ›iile sale narative È™i stilistice, explorând graniÈ›ele dintre realitate È™i fantezie. Opera sa include romane, povestiri È™i eseuri, fiind recunoscut pentru romanele "Rayuela" (1963) È™i "Los premios" (1960), precum È™i pentru colecÈ›iile de povestiri "Bestiario" (1951), "Final del juego" (1956) È™i "Las armas secretas" (1959).
A murit pe 12 februarie 1984 în Paris, FranÈ›a, din cauza leucemiei. Cortázar a lăsat în urmă o moÈ™tenire literară durabilă, influenÈ›ând numeroÈ™i scriitori È™i cititori din întreaga lume prin abordarea sa inovatoare È™i provocatoare asupra literaturii.
"Cât de mult o iubim pe Glenda" (în original "Queremos tanto a Glenda") este o colecÈ›ie de povestiri publicată în 1980 de Julio Cortázar. Titlul povestirii principale din această colecÈ›ie, "Cât de mult o iubim pe Glenda", explorează fascinaÈ›ia obsesivă a unui grup de admiratori față de o actriță britanică fictivă, Glenda Garson.
Povestea se desfășoară într-o atmosferă de reverie colectivă È™i idolatrie, unde membrii grupului sunt dispuÈ™i să facă orice pentru a păstra imaginea idealizată a actriÈ›ei. AceÈ™ti fani devotaÈ›i se întâlnesc regulat pentru a discuta despre filmele È™i apariÈ›iile publice ale Glendei, analizând È™i interpretând fiecare detaliu al performanÈ›elor sale. În dorinÈ›a lor de a proteja integritatea artistică a idolului lor, ei încep să saboteze proiectele cinematografice pe care le consideră nedemne de talentul ei.
AcÈ›iunile lor devin tot mai extreme È™i mai invazive, trecând de la simple critici la intervenÈ›ii directe în cariera Glendei. În mod ironic, eforturile lor de a o proteja ajung să îi afecteze viaÈ›a È™i cariera în moduri neaÈ™teptate. Povestirea evidenÈ›iază absurditatea È™i pericolul idolatriei, arătând cum iubirea obsesivă È™i necondiÈ›ionată poate deveni distructivă.
Prin această poveste, Cortázar explorează teme precum admiraÈ›ia, obsesia È™i limitele dintre iubire È™i control. Narativul său, plin de umor È™i ironie, critică subtil tendinÈ›ele fanatice ale societății de a idealiza È™i controla figurile publice.
Restul colecÈ›iei "Cât de mult o iubim pe Glenda" include alte povestiri care explorează teme variate, de la relaÈ›ii interpersonale la elemente suprarealiste È™i absurde, toate caracterizate de stilul narativ distinctiv al lui Cortázar.
"Cât de mult o iubim pe Glenda" a fost apreciată pentru stilul său caracteristic lui Cortázar, care combină realismul magic cu elemente de absurd È™i suprarealism. Criticii au lăudat modul în care autorul explorează tema idolatriei È™i a obsesiei colective, evidenÈ›iind subtilitatea cu care construieÈ™te tensiunea È™i complexitatea personajelor. Povestirile din această colecÈ›ie sunt recunoscute pentru capacitatea lor de a provoca È™i de a pune sub semnul întrebării realitatea cotidiană.
Cartea "Cât de mult o iubim pe Glenda" (în original "Queremos tanto a Glenda") de Julio Cortázar a fost publicată pentru prima dată în 1980 de Editorial Sudamericana în Buenos Aires, Argentina. În România, cartea a fost publicată de Editura Polirom, în anul 2011.
Cartea "Cât de mult o iubim pe Glenda" de Julio Cortázar poate fi găsită pe site-ul nostru în următoarele ediÈ›ii: publicată de Editura Allfa, an de apariÈ›ie 2003; publicată de Editura Polirom, în colecÈ›ia Biblioteca Polirom, an de apariÈ›ie 2009.