Karel Capek - Meteorul

Scriitor, jurnalist È™i dramaturg ceh, Karel Capek avea să urmeze cursurile celor mai prestigioase universități din Europa È™i să devină unul dintre cei mai cunoscuÈ›i scriitori ai țării sale. Scrie schiÈ›e È™i nuvele, apoi devine gazetar pentru una dintre cele mai cunoscute publicaÈ›ii din Praga. Este cu precădere interesat de istoria țării sale, de filosofie È™i de limbi străine. Lucrează o bună bucată de vreme la o gazetă locală, timp in care îÈ™i obÈ›ine diploma în filosofie cu o extraordinară teză despre pragmatism. Anul 1921 îl găseÈ™te în funcÈ›ia de regizor al Teatrului din Praga, unde îÈ™i va petrece o îndelungată perioadă. Aici îÈ™i descoperă pasiunea pentru teatru È™i începe chiar să redacteze câteva piese valoroase.

După 1937 se axează îndeosebi pe romane È™i combină satira cu realismul, iar rezultatul va fi unul neaÈ™teptat de bun. Nu speră să reuÈ™ească să îÈ™i publice prea curând romanele, iar succesul pe care îl va înregistra lucrarea intitulată „Cartea apocrifelor” îl va lua prin surprindere.

„Meteorul” este una dintre cele mai interesante lucrări ale sale, apărută pentru întâia oară în anul 1934, este considerata lucrarea de căpătâi a cehului. Povestea debutează subit È™i înfățiÈ™ează un episod dramatic. Fără vreo descriere in prealabil, Capek ne aruncă în mijlocul unei situaÈ›ii bizare. Fără vreo explicaÈ›ie oferită anterior, un om moare în urma prăbuÈ™irii unui avion, iar tragicul eveniment se petrece în faÈ›a a trei martori.

De aici înainte se dezlănÈ›uie nebunia. Fiecare martor al evenimentului are o explicaÈ›ie diferită cu privire la cele petrecute. Astfel, autorul reuÈ™eÈ™te într-o manieră inegalabilă sa surprindă tot soiul de reacÈ›ii È™i să contureze percepÈ›iile diferite ale indivizilor. Combinând satira cu umorul, Capek realizează o alegorie incredibilă asupra vieÈ›ii È™i asupra minÈ›ii umane. Personajele sale sunt cumva angrenate într-o luptă pentru a descoperi adevărul, însă nu au nici un fel de informaÈ›ii despre defunct ori despre viaÈ›a anterioară a acestuia. Tot ce au la îndemână este un cadavru, o aeronavă avariată È™i propriile minÈ›i. Astfel, cei trei încearcă să reconstruiască episodul accidentului È™i să cunoască mai bine victima.

Într-o manieră deosebită, Capek redă câteva dialoguri de-a dreptul hilare, accentuând discrepanÈ›a dintre personaje È™i expunând viziunea acestora despre moarte. Pe alocuri, vom observa subiectivismul cehului È™i vom înÈ›elege manieră sa de a privi oamenii È™i faptele acestora.

Curios sau nu, finalul romanului nu este prea desluÈ™it, cumva nici misterul nu va fi elucidat, dar cititorul este uimit de puterea de reflecÈ›ie a scriitorului. Romanul prinde rapid la public, iar la câteva săptămâni de la apariÈ›ie va fi tradus în mai multe limbi străine È™i distribuit masiv în Europa. În rafturile anticariatului nostru romanul se regăseÈ™te în varianta publicată de Editura pentru Literatură Universală (1967).