Karen Blixen - Din inima Africii

Romanul "Din inima Africii" a fost publicat pentru prima dată în limba engleză în anul 1937 la editura Putman. În limba română apare pentru prima dată în 1988 la editura Cartea Românească, ediÈ›ie ce va fi urmată de cele oferite de Humanitas în 2003 È™i 2015.

Karen Christenze Dineson s-a născut pe 17 aprilie 1885 în orășelul Rungsted din Danemarca, într-o familie extrem de apreciată. După ce tatăl ei se va sinucide va rămâne în grija mătuÈ™ii sale ce avea un stil mai dur de viață aÈ™a că a dus-o pentru mult timp la o fermă. Nu era chiar cea mai frumoasă experiență însă de aici a inceput pasiunea sa pentru literatură. Se mută apoi în ElveÈ›ia pentru a învăța limba franceză È™i după doar un an se înscrie la Academia Regală Daneză de Arte Frumoase. După studii È™i excursii prin Europa, Karen s-au îndrăgostit de baronul Hans însă acesta nu i-a răspuns sentimenteleor aÈ™a că a încercat la următorul de pe listă.

Bazată fiind pe experienÈ›ele sale ce au început la vârsta de 28 de ani odată cu căsătoria cu baronul Bror Von Blixen-Finecke, povestea nu avea cum să dea greÈ™. Planul a fost să îÈ™i construiască o fermă pentru a produce lapte însă au ajuns să aibă o plantaÈ›ie de cafea. IniÈ›ial acolo lucrau oamenii din tribul Kykuiu care aveau multe beneficii in urma prestanÈ›ei. Odată cu venirea războiului, preÈ›ul cafelei a crescut aÈ™a că au decis să investească È™i au mai cumpărat 24 de km pătraÈ›i unde au construit È™i o casă. Totul părea ca din paradis, o casă imensă, vacanÈ›e de lux, safari de vânătoare, totul era lapte È™i miere. Asta până când Bror È™i-a dat arama pe față È™i a devenit infidel, avar È™i neghiob. În 1925 s-au separat iar autoarea a rămas cu plantaÈ›ia de cafea dar din cauza vremii neprielnice aceasta s-a scufundat.

Întorcându-ne la roman, acesta este împărÈ›it în cinci capitole. Primele două se concentrează pe africanii ce au avut ferme sau au lucrat în ele. Avem parte de idei subiective în ceea ce priveÈ™te justiÈ›ia È™i cât de mult a greÈ™it în acea vreme È™i de mici interviuri cu colegii de branșă. Al treilea capitol vorbeÈ™te despre vizitatorii ce vedeau ferma È™i casa ca pe un ideal in viață È™i un refugiu de la lumea din jurul lor. Capitolul patru este o filosofie a vieÈ›ii ce pune întrebarea "Oare cum e să trăieÈ™ti ca un om alb?" È™i aduce diverse reflecÈ›ii asupra unui destin neîmplinit cu totul. Ultimul capitol descrie în detaliu cum a arătat eÈ™ecul pierderii fermei È™i cum a reuÈ™it să treacă peste acest necaz.

Poate că acest stil sincer È™i simplu i-au adus premii precum Ingenio et Arti sau bursa Hans Christian Andersen. Romanul său este considerat unul dintre cele mai bune È™i realiste din ultima sută de ani iar casa sa din Africa descrisă cu exactitate este doar un exemplu pentru a întări ideea.

Romanul a fost adaptat în pelicula cinematografică unanimă din 1985, în rolurile  principale fiind Meryl Streep È™i Robert Redford.