Karl May, născut la 24 februarie 1842, în Hohenstein-Ernstthal (Germania), a fost timp de decenii unul dintre cei mai productivi È™i citiÈ›i scriitori germani. Este cunoscut în special pentru romanele sale de călătorii È™i aventuri fictive din secolul al XIX-lea, plasate în Vestul Sălbatic, avându-i ca eroi principali pe Winnetou È™i pe Old Shatterhand, È™i în Orient È™i Orientul Mijlociu cu personajele fictive Kara Ben Nemsi È™i Hadschi Halef Omar.
May a fost al cincilea copil al unei familii sărace de È›esători, stabilită în Ernstthal, Schönburgische Rezessherrschaften. A avut 13 fraÈ›i, din care nouă au murit în copilărie. Pe parcursul vieÈ›ii, lucrările sale au fost publicate sub mai multe pseudonime, È™i anume: "Capitan Ramon Diaz de la Escosura", "D. Jam", "Emma Pollmer", "Ernst von Linden", "Hobble-Frank", "Karl Hohenthal", "M. Gisela", " P. van der Löwen", "Prinz Muhamel Lautréamont" È™i "Richard Plöhn".
Pentru romanele plasate în America, Karl May a creat personajele lui Winnetou, È™eful înÈ›elept al apaÈ™ilor, È™i pe Old Shatterhand, fratele de sânge alb al lui Winnetou. O altă serie de romane a avut loc în Imperiul Otoman, naratorul -protagonist în acestea, Kara Ben Nemsi, călătorind împreună cu ghidul È™i servitorul său local Hadschi Halef Omar, prin deÈ™ertul Sahara, până în Orientul Apropiat, È™i trăind multe aventuri incitante.
Unele dintre cele mai cunoscute dintre cele 60 de lucrări ale sale sunt "Der Schatz im Silbersee" (1894), "Durch die Wüste" (1892), "Winnetou" (1893), "Ardistan und Dschinnistan" (1909) È™i autobiografia "Mein Leben und Streben" (1910). În memoria sa au fost înfiinÈ›ate editura Karl May Verlag, în Radebeul (Germania), È™i Muzeul Karl May, din Bamberg, care conÈ›ine colecÈ›ii indiene din America de Nord.
Cartea "Răzbunare sângelui", publicată pentru prima oară în anul 1894, este o poveste captivantă, care se concentrează pe răpirea unui băiat. Uciderea unui haddin determină răzbunarea lui Omar, un prieten al lui Kara Ben Nemsi È™i al lui Hajji Halef Omar, care este îndreptată împotriva arabilor Handhala. După ce a avut loc crima, prietenii încep urmărirea, care duce în deÈ™ert, dincolo de drumul de pelerinaj către Mecca. Acolo dau peste un baiat arab, care se dovedeÈ™te a fi fiul inamicului Handhala Sheik Abd el Birr. Când ajunge în mâinile lui Kara Ben Nemsi È™i a prietenilor săi, la finalul urmăririi aventuroase, acesta trece peste graniÈ›ele religioase (fiind creÈ™tin, Kara Ben Nemsi este considerat un necredincios de mahomedani) "de dragul lui, al copilului", alegând o reconciliere inovatoare. Omar renunță la răzbunare, renunÈ›ând chiar È™i la preÈ›ul sângelui în favoarea copilului.
"Începu să se însereze È™i în faÈ›a noastră pe câmpie văzurăm împrăștiate vreo treizeci de case. Era micul sat Tiah, în care ne gândeam să rămânem peste noapte. Cum vom fi întâmpinaÈ›i, fireÈ™te ca n-aveam de unde È™ti. Fuseserăm zăriÈ›i de departe È™i un număr de oameni încălecaseră, pentru a ne respinge ca duÈ™mani, sau a ne întâmpina ca prieteni. La o distanță cam de două mii de paÈ™i înaintea satului opriră, pentru a ne aÈ™tepta. (...) Pentru Dumnezeu, sir, nicio împuscătură azi! La kurzi răzbunarea sângelui e mai sfântă decât la arabi. Dacă ne tratează ca duÈ™mani È™i rănim sau omorâm pe unul dintre ei, atunci suntem pierduÈ›i; căci sunt mai numeroÈ™i ca noi È™i ca fanatismul lor..."
Cartea "Răzbunare sângelui" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în trei ediÈ›ii, È™i anume: Pan (1992), Ulise (1993) È™i Fortuna (1945).