Cunoscut pentru o serie de scrieri cu tentă politică, Karl Popper reuÈ™eÈ™te de această dată să se îndrepte către filosofie ca principala tema tratată în acest manuscris. Astfel, avem de-a face cu un manuscris deosebit, greu de înÈ›eles la prima vedere, căci cunoÈ™tinÈ›ele în domeniu sunt obligatorii. Cartea avea să apară pentru întâia oară în anul 1934, însă va deveni un manual important mulÈ›i ani mai târziu. În anii maturității sale, Popper va rescrie manuscrisul È™i îl va republica sub o serie nouă, revizuită. La data apariÈ›iei iniÈ›iale, societatea europeană trecea printr-un impact identitar È™i sociologic fără precedent. Într-o lume greu încercată de dogme È™i tradiÈ›ii absurde, coruptă din cale afară È™i aparent imposibil de schimbat, Popper aduce în discuÈ›ie un subiect nou, o cultură nouă È™i, prin urmare, o nouă ideologie culturală.
Cartea este un tratat deosebit, greu de înÈ›eles pentru cei care nu îi cunosc stilul autorului, dar, la o analiză mai atentă, este o analiză psihologică extraordinară. În timpuri obscure, într-o societate aflată în plin colaps economic, cu câÈ›iva ani înaintea primei conflagraÈ›ii mondiale, filosofia era o È™tiință cumva uitată. Este adevărat, ce-i drept, că marii filosofi ai Antichității vor dăinui peste veacuri, iar influenÈ›a acestora se va simÈ›i pretutindeni în Europa, iar Popper se va inspira masiv din aceste izvoare. Lucrarea de față este însă mai mult decât o simplă lucrare cu caracter filosofic, este un manual, un ghid în special pentru înÈ›elegerea acestei È™tiinÈ›e.
Cartea se bazează în mare parte pe modelele autorului È™i pe analiza acestuia cu privire la marile opere filosofice È™i la procesul de creare al acestora. Fără să atace direct mai marii filosofiei, Popper vorbeÈ™te despre scrieri alese, dar È™i despre alte manuscrise aservite politic È™i cu izvoare inspiraÈ›iile îndoielnice. Cu exemple concrete, cu trimiteri la „Critica raÈ›iunii pure” a lui Immanuel Kant, Popper aduce în faÈ›a publicului o nouă față a cercetării. De asemenea, scriitorul reuÈ™eÈ™te să răstălmăcească cuvinte È™i expresii într-un fel extraordinar È™i, curios sau nu, să nu ne plictisească cu lungile sale prelegeri. De la Aristotel până la Kant, de la Machiavelli la Descartes, Popper face o trecere în revistă a celor mai importanÈ›i filosofi ai tuturor timpurilor È™i îÈ™i exprimă, pe alocuri, adoraÈ›ia sau consternarea la adresa operelor de căpătâi ale acestora.
„Logica cercetării” este un ghid despre legăturile dintre filosofia, arta È™i cultura europeană, dar È™i o incursiune minunata în gândurile unui geniu al lumii noi. Este interesant să menÈ›ionăm că Popper a fost îndelung criticat pentru operă de față, însă acest lucru nu îl va opri din ascensiunea literară deosebită. Cartea se regăseÈ™te în anticariatul nostru în mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Editura ȘtiinÈ›ifică È™i Enciclopedică (1981), Nemira (1990).