Klaus Mann, născut pe 18 noiembrie 1906, a fost un scriitor german, fiul lui Thomas Mann È™i nepotul lui Heinrich Mann. ViaÈ›a timpurie a lui Mann a fost descrisă de acesta ca fiind romantică, trăita într-un mediu frumos din clasa superioară, însă homosexualitatea lui i-a complicat viaÈ›a adultă, având o relaÈ›ie dificilă cu tatăl său. A început să scrie povestiri încă din anul 1924, anul următor devenind critic de dramă pentru un ziar din Berlin. Și-a publicat primele lucrări în anul 1925, devenind cunoscut după lansare romanului "Mefisto", care are în prim-plan un actor ce ajunge să-È™i vândă sufletul diavolului, ataÈ™ându-È™i cariera de ascensiunea naziÈ™tilor.
Cartea "Mefisto", publicată pentru prima oară în anul 1936, îl are în prim-plan pe Hendrik Hofgen, un actor angajat la Teatrul ArtiÈ™tilor din Hamburg, care îÈ™i abandonează conÈ™tiinÈ›a, continuând să acÈ›ioneze È™i să se mulÈ›umească cu Partidul Nazist, pentru a-È™i păstra È™i îmbunătăți locul de muncă È™i poziÈ›ia socială. IniÈ›ial, acesta decide să fugă la Paris, atunci când primeÈ™ti veÈ™ti despre ascensiunea naziÈ™tilor la putere, aflând de la un prieten că se află pe lista lor neagră, din cauza trecutul său comunist. O fostă co-actriță din Hamburg, Angelika Siebert, călătoreÈ™te la Berlin pentru a o convinge pe Lotte von Lindenthal, soÈ›ia unui general Luftwaffe, să-l ierte pe Hendrik. Întors la Berlin, acesta reuÈ™eÈ™te rapid să-i cucerească atât pe Lotte, cât È™i pe soÈ›ul ei, cu sprijinul lor ajungând să aibă o carieră fulminantă. Mai târziu, obÈ›inând rolul lui Mephisto în piesa de teatru Faust, Hendrik îÈ™i dă seama că a făcut de fapt un pact cu diavolul, adică nazismul, ajungând să-È™i piardă valorile umane. Acesta îÈ™i pierde mai întâi oamenii dragi, apoi sufletul. Oricât de mult este iubit È™i cunoscut, ego-ul pe care nu È™i-l poate satisface, complexul de inferioritate, È™i ambiÈ›ia de care nu poate scăpa, îl trag în locuri îngrozitoare. Problema se pune dacă îÈ™i trădează propriile valori "pentru a supravieÈ›ui" sau le trădează "pentru a obÈ›ine mai mult".
Ceea ce este remarcabil la romanul lui Mann, pe lângă umorul grotesc al autorului, dar È™i stilul bogat ornamentat, este anul publicării acestuia - 1936. La numai trei ani de la venirea la putere a naziÈ™tilor, Mann, aflat în exil, a sintetizat răul epocii într-un asemenea mod clar È™i profetic, încât romanul sună ca È™i cum ar fi fost scris cu zeci de ani mai târziu.
Klaus Mann avea un talent în a scrie satiră, È™i chiar doar citirea primului capitol din "Mefisto" nu lasă nicio urmă de îndoială cu privire la motivul pentru care autorul a trebuit să emigreze, È™i de ce cartea a fost publicată în Țările de Jos în 1936, rămânând nepublicată în Germania până mult mai târziu, în anul 1956. În 1966, romanul său a devenit obiectul unui proces care a împiedicat publicarea lui în Germania de Vest până în anul 1981 - pentru a proteja reputaÈ›ia lui Gustav Gruendgens, întâmplător, cumnatul lui Mann, cel pe care-l are la bază protagonistul din Mefisto, Hendrik Hoefgen.
În anul 1981, romanul lui Mann are parte È™i de o adaptare cinematografică, filmul fiind regizat de Istvan Szabo, È™i avându-l în rolul principal pe Klaus Maria Brandauer. Filmul a primit, în general, recenzii pozitive, fiind primul film maghiar care a câÈ™tigat premiul Oscar pentru cel mai bun film străin.
Cartea "Mefisto", se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru într-o singură ediÈ›ie, È™i anume: Leda (2006).