Knut Hamsun - Rosa

Knut Hamsun, născut Knud Pedersen, pe 4 august 1859, în oraÈ™ul Lom, la graniÈ›ele oraÈ™ului Gudbrandsdalen din nordul Norvegiei, a fost un cunoscut scriitor norvegian, câÈ™tigator al Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 1920. Tatăl său, un croitor, È™i-a luat numeroasa familie È™i a migrat mai spre nord, în Hamsund (Hamaroy). Și-a schimbat numele în Hamsun, pe care l-a folosit după ce a devenit scriitor, inspirat fiind de numele satul în care tatăl său s-a stabilit în anul 1863.

Opera sa este determinată de o aversiune profundă față de civilizaÈ›ie È™i de credinÈ›a că singura împlinire a omului constă în pământ. Acest primitivism È™i-a găsit cea mai deplină expresie în capodopera "Markens Grøde" (1917). Primele sale lucrări se concentrează, de obicei, pe o figură vagabondă, opusă agresiv civilizaÈ›iei. În perioada sa de mijloc, agresivitatea lui Hamsun face loc unei resemnări melancolice în legătură cu pierderea tinereÈ›ii, lucrările ulterioare concentrându-se mai puÈ›in pe personaje individuale È™i mai mult pe atacuri ample asupra civilizaÈ›iei.

CărÈ›ile "Benono" È™i "Rosa", publicate în anul 1908, alcătuiesc un diptic care marchează intrarea lui Knut Hamsun în sfera socio-politică. Romanul "Rosa", continuare a cărÈ›ii "Benone", una dintre operele definitorii ale carierei autorului, îl înfățiÈ™ează pe ciudatul È™i pitorescul parvenit Benoni Hartvigsen, alias B. Hartwitch, devenit bogat. De asemenea, urmărim rătăcirile aceloraÈ™i personaje principale: Mack, mândrul lord, È™i pe dulcea Rosa, cu neliniÈ™tirile sale în dragoste. Însă, perspectiva s-a schimbat odată cu apariÈ›ia a două noi personaje: naratorul romanului, studentul Parelius, È™i "baroana", fiica lui Mack, capricioasă, bizară È™i de bună voie machiavelică. Baroneasa trăieÈ™te bântuită de amintirea locotenentului Glahn, frumosul vânător din romanul Pan. Ea este chipul primitiv È™i nebun al unei realități în care Rosa ar reprezenta aspectul antitetic rezonabil È™i civilizat, aÈ™a cum Parelius îl echilibrează pe Glahn.

Cu stilul său unic, Knut Hamsun ne duce în propria sa lume alături de studentul Parelius, care ajunge într-unul dintre oraÈ™ele-port ale Norvegiei. Pe urmele lui Parelius, îndrăgostit până peste cap de frumoasa È™i timida Rosa, autorul dezvăluie È™ocurile pe care fluctuaÈ›iile din economia monetară, însă în curs de dezvoltare, le-au creat în viaÈ›a socială, economică È™i chiar emoÈ›ională a oamenilor. În această lume nouă, în care golul necruțător care înconjoară oamenii poate fi umplut doar cu lucruri materiale, Rosa este una dintre cele mai importante lucrări ale marelui autor, subliniind faptul că definiÈ›ia fericirii este una dintre multele lucruri care s-au schimbat.

"Aceste pagini vorbesc despre mulți oameni, dar pentru mine este menționată o singură persoană". De fapt, autorul a făcut singur recenzia cărții cu o singură propoziție la finalul acesteia.

După lansarea cărÈ›ii, celebrul scriitor Maxim Gorki declara despre romanul lui Hamsun faptul că: "Printre scriitorii vremii noastre, nu văd o singură persoană care să-l de-a deoparte pe Hamsun în ceea ce priveÈ™te creativitatea originală. Stilul său este departe de măreÈ›ie È™i ornament în ceea ce priveÈ™te aspectul exterior. FrumuseÈ›ea se ascunde în simplitatea ei... Filosofează în timp ce povesteÈ™te. Dar este zadarnic să încercăm să prezicem dinainte ce va spune El... Nu ridică o dogma morală, o ipoteză socială. Gândurile lui sunt la fel de libere ca un ideal." – Maxim Gorki

Cartea "Rosa" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în trei ediÈ›ii, È™i anume: Polirom (2021), Univers (2000) È™i Rieder (1930).