Leonid Andreev - Jurnalul satanei

Leonid Andreev nu a avut o viață lungă, însă a reuÈ™it să lase în urmă o lectură încântătoare. S-a născut pe 9 august 1871 în oraÈ™ul rus Oriol unde a început să studieze dreptul pe care l-a lăsat baltă rapid. În perioada studenÈ›iei suferă episoade dese de depresie È™i încercări de suicid iar cel ce îl va ajuta să treacă peste ele va fi Maxim Gorki. Îl va îndemna să scrie È™i să publice cât mai repede ceva pentru că are potenÈ›ial È™i aÈ™a ajunge colecÈ›ia sa de povestiri publicată în 1901 să fie vândută în peste 250.000 de exemplare în prima săptămână. Fiind împotriva regimului tuÈ™, se retrage în Finlanda unde îÈ™i va avea sfârÈ™itul pe 12 septembrie 1919.

Romanul "Jurnalul satanei" a fost publicat pentru prima dată în limba rusă la începutul  secolului al XX-lea. În limba română apare pentru prima dată la editura Grai È™i Suflet în 1996, ediÈ›ie ce va fi urmată de cea oferită de Leda în 2006.

Titlul poate sugerează ceva diabolic È™i lipsit de bunătate însă de fapt avem parte de opusul acestei situaÈ›ii. Autorul a vrut să reliefeze supraomul È™i teoriile lui Nietzsche în paginile ce le-a scris aproape de moarte, aÈ™a că haideÈ›i să vedem cu ce reuÈ™eÈ™te să ne uimească. La un moment dat Satana s-a plictisit de viaÈ›a din Iad aÈ™a că a decis să vină pe Pământ, mai exact în Italia, pentru a juca teatru È™i a înÈ™ela oamenii. S-a deghizat într-un american bogat È™i aÈ™a l-a întâlnit pe Toma Magnus, întruchiparea răului absolut. Nu înÈ›elegea cum cineva putea fi mai rău decât el însă după ce analizează cu atenÈ›ie comportamentul acestuia, îÈ™i dă seama că din cauza naturii sale È™i a statutului social a ajuns să emane ură. Satana venise dintr-un loc organizat temeinic, aici era un haos, fiecare făcea ce voia È™i cum voia, nimeni nu putea opri un criminal din prima È™i nimeni nu putea opri sărăcia. Portretizarea celor două personaje ne oferă È™ansa de a vedea o diferență clară între aparență È™i esență, o filosofie greu de digerat pentru mulÈ›i dintre gânditori. Magnus era atât de supărat pe societate încât îÈ™i pregătise un plan pe care de abia aÈ™tepta să îl ducă la bun sfârÈ™it. Religia eÈ™uase în a-l salva pe om aÈ™a că nimeni nu îl putea opri din a distruge totul È™i de a provoca un haos È™i mai mare. Satana era acum nul, nu avea ce să spună pentru că È™tia că oricum va ajunge în Iad È™i a stat deoparte până totul a fost dus la bun sfârÈ™it. Autorul nu a mai apucat să scrie finalul apoteotic pe care îl aÈ™teptam cu toÈ›ii însă asta sigur nu vă va crea neplăceri. O lectură sinceră È™i utopică ce descrie cât de mult pot înÈ™ela aparenÈ›ele, cât de diabolic poate fi omul ce nu are ce îÈ™i doreÈ™te È™i cum religia afectează tot ceea ce ne înconjoară.