Leonid Dimov - Carte de vise

Leonid Dimov se naÈ™te pe 11 ianuarie 1926 în vechiul oraÈ™ Ismail, într-o familie de origine evreiască. Se mută la BucureÈ™ti pentru a urma liceul, apoi continuă cu facultatea de filologie È™i cea de biologie, în ambele cazuri renunÈ›ând la studii înainte de licență. Nu se lăsa păgubaÈ™ aÈ™a că va mai cocheta È™i cu facultatea de matematică, cea de drept sau cea de teologie dar nu îÈ™i găseÈ™te drumul alături de nici una dintre ele. Devine redactor la revista România Literară iar cu această ocazie îl va cunoaÈ™te pe Dumitru Èšepeneag, cel ce îi va deschide un nou drum, È™i anume onirismul estetic. Grupul din care făcea parte era format din nume mari precum Sorin Titel sau Emil Brumaru, însă după tezele susÈ›inute în iulie 1971, membrii vor dispărea din cauza cenzurii.

Printre cele mai cunoscute opere se numără: VeÈ™nica reîntoarcere, Dialectica vârstele sau Eleusis, dar sigur nu vei regreta citind orice volum din palmaresul său.

Volumul de poezii "Carte de vise" a fost publicat pentru prima dată la Editura pentru Literatură în anul 1969, ediÈ›ie ce o găseÈ™ti pe site-ul nostru alături de cele oferite de editura Eminescu din 1991 È™i Litera din 1997.

Se pare că autorul a studiat înainte psihologia visului pe care a explicat-o în întregime Carl Gustav Jung. Acesta spunea că totul începe cu o parte explozivă în care ni se dezvăluie peisajul, apoi apar personajele È™i acÈ›iunea. În partea a doua a visului personajele încep să se miÈ™te făcând lucruri normale sau fantastice È™i are loc punctul culminant sau peripeteia, în limbaj de specialitate. AÈ™a sunt È™i aceste poezii, fiecare titlu dezvăluie despre ce avem să citim, Vis de imitaÈ›ie, Vis cu militari sau Vis cu păsările muscă, sunt doar câteva dintre titlurile ce ne dezvăluie poveÈ™ti mai mult sau mai puÈ›in imaginare. Acestea incep cu o scenă hiperbolizată pentru a provoca cititorului un fior, apoi pe parcurs se calmează È™i dezvăluie adevărata acÈ›iune. Unele dintre ele sunt doar amintiri din copilăria sau adolescenÈ›a sa, altele sunt gânduri pe care le-a avut când era singur în diferite locuri, însă cel mai adesea niste reverii. Doar visând vom înÈ›elege ce înseamnă realitatea cu adevărat iar dacă nu È™tim să dansăm printre gânduri ce se transformă treptat în povesti nemaivăzute, atunci avem toate motivele să ne speriem de ziua de mâine.