Considerată una din marile capodopere ale literaturii din toate timpurile, cartea „Ben-Hur” a scriitorului american Lewis Wallace a apărut în 1880, la editura Harper & Brothers. A devenit rapid cea mai vândută carte în Statele Unite ale Americii, fiind depășită abia în 1936, odată cu apariÈ›ia romanului „Pe aripile vântului” scris de Margaret Mitchell. De altfel, „Ben-Hur” a fost È™i primul roman care a primit binecuvântarea unui papă, iar printre admiratorii lui Lewis Wallace se numărau È™i politicieni de seamă, cum ar fi preÈ™edintele James Garfield, care a fost atât de impresionat încât l-a numit pe scriitor ministrul american din Imperiul Otoman, în Constantinopol, unde Wallace a slujit din 1881 până în 1885. Wallace a devenit cunoscut în lumea întreagă È™i cărÈ›ile sale au fost traduse È™i publicate în milioane de exemplare. În limba română, prima traducere a lui „Ben-Hur” a aparÈ›inut poetului Ion Gorun, È™i a fost publicată în perioada interbelică la editura Hertz. A continuat să fie republicată È™i de alte edituri, precum Adevărul, Apollo sau Grafoart. Aceste ediÈ›ii se găsesc spre vânzare pe site-ul Anticariatului Printre CărÈ›i.
La douăzeci È™i unu de ani după naÈ™terea lui Iisus Hristos, aflăm despre Iuda Ben-Hur, un prinÈ› evreu din Ierusalim. El este prieten cu Messala, fiul unui perceptor roman, cu care se vede după o perioadă de cinci ani, în care Messala a studiat la Roma. Revăzându-se, ce doi realizează că s-au schimbat È™i că idealurile lor nu mai sunt aceleaÈ™i. Ben-Hur este decis să plece la Roma, ca să studieze practici militare, dar, prin intermediul prietenului său, este acuzat pe nedrept de uciderea unui demnitar È™i trimis, fără judecată, ca sclav. Ben-Hur este condamnat să lucreze pentru restul vieÈ›ii la galere, familia lui este închisă, iar averea este confiscată. Însă totul se schimbă când acesta îl întâlneÈ™te pe Iisus în drumul spre port. Ben-Hur capătă speranță È™i reuÈ™eÈ™te să trăiască. Într-un moment de cumpănă, îÈ™i salvează stăpânul, tribunul Quintus Arrius, care îl eliberează È™i îl face moÈ™tenitorul averii sale. Ben-Hur îÈ™i urmează cariera militară È™i ajunge din nou să se confrunte cu Messala, organizându-È™i chiar o armată în Galileea. Ben-Hur nu uită de Iisus È™i îi urmează, fiind martor la multe dintre faptele din Noul Testament. El este prezent la botezul Mântuitorului, la momentul când vindecă femeile de lepră È™i chiar la patimile sale. Ben-Hur uită de ideea sa de a se răzbuna È™i se converteÈ™te la creÈ™tinism. Se căsătoreÈ™te È™i pe tot parcursul vieÈ›ii sprijină creÈ™tinii È™i îi apără, ajutând È™i la construirea de locaÈ™uri de cult.
Lewis Wallace a oferit lumii o adevărată capodoperă, bine documentată È™i care aduce în discuÈ›ie unul din cele mai importante subiecte ale omenirii: religia. Eroul său a devenit un simbol, iar pentru societatea americană din vremea respectivă, în plină reconstrucÈ›ie după război, a devenit È™i un exemplu al compasiunii. „Ben-Hur” a inspirat mai mulÈ›i regizori, dar poate cea mai de succes ecranizare rămâne cea din 1959, în regia lui William Wyler. Filmul lui Wyler este recunoscut ca unul din cele mai bune filme din toate timpurile, câÈ™tigând, în 1959, 11 din cele 12 premii Oscar oferite de Academia Americană a Artelor È™i ȘtiinÈ›elor Fimului.