Nuvela “Golanii”, de Liviu Rebreanu a apărut în anul 1916, la editura librăriei H. Steinberg, din BucureÈ™ti, având în prefață un studiu introductiv de Mihail Dragomirescu.
Nuvela prezintă o poveste bazată pe o dramă sufletească, un zbucium plin de revoltă venit din partea unui personaj care se vede abandonat, după ce a dus o viață bazată pe dispreț.
Printre alte edituri care au publicat nuvela, putem aminti de editura Cartea Românească, 1925, în format broÈ™at, editura pentru Literatură, din colecÈ›ia Biblioteca pentru ToÈ›i, 1965, în format cartonat, editura Tineretului, din colecÈ›ia Lyceum, 1968, în format cartonat, editura Albatros, 1984, în format broÈ™at sau editura Minerva, 1985, în format broÈ™at.
Printre cele mai de seamă opere ale autorului, putem aminti de “Ion”, 1920, ”Pădurea spânzuraÈ›ilor”, 1922, “Ciuleandra”, 1927 sau “Răscoala”, 1932.
Nuvela “Golanii”, de Liviu Rebreanu prezintă o poveste plină de zbucium interior venit din partea unui unui personaj care nu a È™tiut cum să îÈ™i croiască drumul în viață, apelând la aspecte dispreÈ›uitoare, acest lucru, aducându-l pe Gonea Bobocel, personajul principal, în pragul unei crize sufleteÈ™ti de dimensiuni vaste, fiind părăsit de amantă, cea care îi oferea acestuia o hrană caldă.
Gonea ajunge să filosofeze la bătrâneÈ›e È™i să se gândească la ceea ce va face pe viitor, fiind ajuns la vârsta bătrâneÈ›ii, iar toate aspectele pe care le-a pierdut sau pe care le-a tranÈ™at greÈ™it în trecut, ajung acum să fie rumegate intens de către acesta.
Nuvela lui Liviu Rebreanu, scoate în evidență aspecte nemaivăzute în celelalte opere literare din România, acesta făcând o radiografie aparte a unui personaj, în persoana lui Gonea, un tip care fuge de responsabilități, aici având È™i un puternic mesaj chiar în semnificaÈ›ia numelui.
Pe lângă acest aspect, Gonea, se plasează în tipologia unor personaje actuale, fiind certat cu legea È™i cu aspectele cuminÈ›i sau aÈ™ezate ale societății, în concepÈ›ia acestuia, oamenii find categorisiÈ›i în bresle diferite, în funcÈ›ie de interes.
RelaÈ›ia dintre Gonea È™i Margareta s-a consumat pe principiul concubinajului bazat pe munca din partea femeii È™i pe bătăile din partea bărbatului, iar toată această viață bazată pe fugă de responsabilitate È™i pe dispreÈ›, se finalizează prin fuga Margaretei, odată ce aceasta îÈ™i găseÈ™te pe altcineva în persoana lui Aristică, un tip mai tânăr È™i mai puternic, care îl fac pe Gonea să nu aibă nicio reacÈ›ie, văzându-se bătrân È™i slab în faÈ›a acestuia.
Opera se delimitează de alte nuvele sau romane de Liviu Rebreanu, acesta folosind aici un vocabular golănesc, presărat cu un limbaj de argou, sau cu un limbaj specific interlopilor sau deținuților, aspecte care schimbă concepția clasică asupra viziunii realistice rebreniene.