Ion a apărut în anul 1920, după ce lui Liviu Rebreanu i-a luat mai mult de È™apte ani să-l elaboreze. Această operă literară poate fi considerată primul roman obiectiv È™i realist din literatura română. Se reuÈ™eÈ™te creionarea cât mai detaliată a viziunii lui Liviu Rebreanu asupra mediului rural românesc, acest lucru fiind posibil prin două caracteristici specifice: autenticitatea universului creat È™i personajele de o complexitate remarcabilă.
AcÈ›iunea acestui roman este împărÈ›ită în două, „Glasul pământului” È™i „Glasul iubirii”, acestea două fiind la rândul lor structurate în È™ase, respectiv È™apte capitole.
Romanul Ion prezintă realitatea satului ardelean la începutul secolului al XX-lea È™i anume lupta pentru avere È™i pentru pământ, într-un univers local unde statutul social al unei persoane este dat de averea pe care o deÈ›ine. Toate acestea justifică È™i acÈ›iunile personajelor. SoluÈ›iile găsite de Liviu Rebreanu sunt: căsătoria lui Ion cu Ana, o fată înstărită din sat, deÈ™i nu o iubeÈ™te, cununia Floricăi cu George pentru simplul fapt că are pământ È™i măritiÈ™ul Laurei, fata învățătorului Herdelea cu Pintea, nu din dragoste ci pentru că acesta nu vrea zestre. Ion al GlanetaÈ™ului este personajul central al cărÈ›ii È™i reprezintă cu brio satul din acea vreme È™i mentalitatea clasei rurale È™i a timpurilor de atunci.
În altă ordine de idei, satul mai este prezentat È™i în contextul în care austro-ungarii deÈ›ineau controlul administrativ È™i politic în acea perioadă. Personajele principale are romanului se găsesc în conflict permanent cu autoritățile, Rebreanu reuÈ™ind să prezinte obiectiv realitatea social-concretă a raporturilor dintre instituÈ›iile statului È™i oamenii de rând. Pătura socială a intelectualilor se dovedeÈ™te a fi cea mai afectată, deoarece organele abilitate incearcă de fiecare dată să înăbuÈ™e conÈ™tiinÈ›a asupririi naÈ›ionale. Oamenii reuÈ™esc însă prin diverse metode să protesteze: Titu Herdelea, un poet în devenire are aspiraÈ›ii entuziaste, avocatul Victor GrofÈ™oru exploatează căile legale pentru a milita pro emanciparea socială È™i naÈ›ională, profesorul Spătaru este de factură extremistă.