Unul din cele mai importante romane ale literaturii române, „Răscoala” a apărut în 1932. George Călinescu considera „Răscoala” o adevărată capodoperă È™i mărturisea că toate creaÈ›iile lui Rebreanu de după „Răscoala” erau inegale. Inspirându-se dintr-un eveniment real, È™i anume, răscoala țăranilor din 1907, Liviu Rebreanu a reuÈ™it să imortalizeze o etapă importantă în istoria României, oferind, în acelaÈ™i timp, o prezentare deosebită a unei clase sociale de multe ori uitată: țăranii. Prin prezentarea destinului lui Titu Herdelea, „Răscoala” este considerat o continuare a romanului „Ion”, roman care l-a consacrat pe Liviu Rebreanu în literatura română.
Romanul debutează cu plecarea lui Titu Herdelea la BucureÈ™ti, unde acesta speră să-È™i împlinească visul de a deveni scriitor. El îl întâlneÈ™te pe Grigore Iuga, È™i este invitat la moÈ™ia tatălui acestuia, Miron Iuga, din Amara, în judeÈ›ul ArgeÈ™. Titu Herdelea află că Miron Iuga este diferit față de alÈ›i boieri, refuzând să administreze moÈ™ia prin intermediul arendaÈ™ilor. Miron Iuga are parte de aprecierea țăranilor, deÈ™i schimbările par a fi inevitabile. În satele dimprejurul Amarei au loc răscoale, È›aranii atacându-i pe arendaÈ™ii ca Rogojinaru, care spune chiar la începutul romanului că țăranul român e „numai rău È™i prost È™i leneÈ™”. TotuÈ™i, nimeni nu îndrăzneÈ™te să se împotrivească lui Miron Iuga, dar sătenii încep să-È™i exprime nemulÈ›umirile. În cele din urmă, speriaÈ›i că ar putea rămâne fără pământ, în ciuda poruncii domnitorului ca pământul să fie împărÈ›it țăranilor, ei merg la boierul Iuga pentru a cere ceea ce li se cuvine. Psihologia mulÈ›imii funcÈ›ionează È™i aici È™i țăranii devin brusc agresivi, spre uimirea bătrânului. Unul din ei chiar îl apostrofează È™i îl întreabă dacă a auzit porunca domnitorului sau dacă de fapt, nu vrea să o respecte. Miron Iuga îl împuÈ™că pe loc, dar răsplata sa vine rapid, căci altcineva îl loveÈ™te cu o bâtă în cap È™i acesta cade inconÈ™tient. Acesta este momentul decesiv, căci după acest moment țăranii devin stăpâniÈ›i de o forță necunoscută lor È™i dau năvală în casa boierului, fiecare luând ce poate prinde. Astfel se sfârÈ™eÈ™te o etapă importantă în istorie, prin moartea lui Miron Iuga, dispărând clasa socială a boierilor cu moÈ™ie.
DeÈ™i atmosfera pare calmă la începutul romanului, iar viaÈ›a pare să-È™i urmeze cursul obiÈ™nuit, amalgamul de emoÈ›ii È™i sentimente creÈ™te gradual. Nedreptățile se văd chiar de la început, când Grigore Iuga îi arată toate moÈ™iile È™i toate pământurile boeirilor lui Titu Herdelea. Când acesta întreabă care sunt pământurile țăranilor, Grigore Iuga îi răspunde că „nu prea sunt” È™i È™i acelea care au fost „s-au cam spulberat”. Aflăm, de asemenea, de la țăranul Serafim că nu doar o dată a luat bătaie pe nedrept de la jandarm, fiind acuzat de logofăt că furase porumb din hambar. Având un spirit de observaÈ›ie deosebit, scriitorul român descrie stările tuturor. Știe că Miron Iuga este provocat atunci când țăranii vorbesc „necuviincios”, cum este cazul lui Trifon, care vrea să-l lămurească pe boier despre ce lege este vorba, deÈ™i boierului tocmai i se explicase È™i se pregătea să vorbească. Țărani se poartă de asemenea „cu păcat” când jefuiesc casa boierului È™i îi calcă în picioare cadavrul.
„Răscoala” este È™i astăzi unul din cele mai apreciate romane ale literaturii române È™i face parte din programa È™colară. În 1965, Mircea MureÈ™an a regizat filmul cu acelaÈ™i nume, avându-i în rolurile principale pe Ilarion Ciobanu, Emil Botta È™i Nicolae Secăreanu. Filmul s-a bucurat de succes atât în È›ară, cât È™i la nivel internaÈ›ional, Mircea MureÈ™an câÈ™tigând premiul pentru debut la Festivalul de Film Cannes din 1966.