M. Scott Peck - Drumul catre tine insuti

M. Scott Peck s-a născut pe 22 mai 1936 în New York. Copilăria È™i adolescenÈ›a sa au fost destul de tumultoase, fiind la o È™coală de prestigiu departe de casă È™i descriind-o ca cea mai urâtă experiență din viaÈ›a sa, Scott a fost diagnosticat cu depresie la 15 ani È™i a fost È›inut într-un spital de psihiatrie pentru o lună. Atunci È™i-a dat seama ce vrea să studieze în viață È™i a reuÈ™it să obÈ›ină un doctorat în acest domeniu la Case Western Reserve University în 1963.

Cariera sa a început ca psiholog în guvern, apoi în armată, urmând să fie director medical la un spital de psihiatrie din New Milford. După atâtea cazuri rezolvate È™i oameni mulÈ›umiÈ›i, a decis ca în 1978 să publice cartea ce i-a schimbat viaÈ›a ”Drumul către tine însuÈ›i”. A continuat să scrie până în 2005 când a avut È™i sfârÈ™itul iar operele sale au ajutat milioane de oameni să treacă peste anxietate È™i depresie fără a mai vizita cabinetul psihologic.

Cartea de dezvoltare personală ”Drumul către tine însuÈ›i” a fost publicată în 1978 la editura Simon & Schuster în limba engleză. În limba română poÈ›i găsi pe site-ul nostru ediÈ›iile publicate de editura Curtea Veche în 2001, 2007, 2008 È™i 2013.

”ViaÈ›a este dificilă” este sintagma pe care fiecare om o spune măcar o dată în viață. Ei bine, Peck ne arată că viaÈ›a este dificilă doar dacă noi ne-o facem aÈ™a. Odată ce È™tim ce este rău È™i ce este bine, suntem capabili să vedem ce se ascunde în spatele fiecărei acÈ›iuni, adică să ne dăm seama dacă suntem în pericol sau nu. Cineva care poate accepta un efect bun întârziat a găsit deja cheia maturizării È™i vieÈ›ii fericite, însă un impulsiv, care mai întâi va ataca È™i apoi va gândi, niciodată nu va reuÈ™i să iasă din propriile nevroze fără ajutor.

Cea mai mare greÈ™eală pe care o face majoritatea este să creadă că timpul va rezolva orice problemă È™i ca prin magie acestea vor dispărea. Asta înseamnă iresponsabilitate pentru că omul în acel moment renunță la puterea sa È™i lasă totul să se petreacă aÈ™a cum se nimereÈ™te. Este o mentalitate total greÈ™ită, pentru că dacă vrei să devii un om responsabil È™i să creÈ™ti în proprii ochi, trebuie să înveÈ›i să treci peste orice obstacol cu propriile mâini È™i picioare.

Problema este că foarte mulÈ›i nu înÈ›eleg că drumul în viață nu este o autostradă lipsită de obstacole, ci mai degrabă un drum de munte anevoios unde dacă te împiedici trebuie rapid să te ridici. Cel mai mare obstacol în ambele cazuri ar fi timiditatea care niciodată, pe nimeni, nu a ajutat-o. Ca să fii puternic È™i să poÈ›i trece de orice baraj emoÈ›ional nici nu ar trebui să te gândeÈ™ti la conceptul de timiditate pentru că ea este cel mai mare duÈ™man al tău. Ca un exerciÈ›iu, imaginează-È›i că cineva te jigneÈ™te pe stradă. Dacă ai fi timid, ai pleca capul È™i ai merge mai departe, însă dacă eÈ™ti puternic vorbele lui trec pe lângă tine ca o adiere de vară. Combustibilul care îÈ›i trebuie pentru a străbate acest drum anevoios este dragostea. Fără dragoste față de ceilalÈ›i, dar mai ales față de tine, nu vei ajunge la nicio destinaÈ›ie.