Marguerite Yourcenar - Cu ochii deschisi

Marguerite Yourcenar este renumită pentru scrierile sale istorice, pentru tratatele filosofice È™i pentru maniera distinctă în care îÈ™i conturează personajele. Scrie cu precădere în limba franceză È™i petrece bună bucată din viață pe tărâmuri franÈ›uzeÈ™ti sau americane, iar stilul său literar este influenÈ›at de oamenii pe care îi cunoaÈ™te È™i de situaÈ›iile cu care se confruntă. Scrie eseuri È™i tratate de cultură, romane È™i chiar proză scurtă, iar într-o vreme jonglează cu scenariile de film. Este renumită pentru curajul cu care atinge subiecte considerate tabu, dar È™i pentru originalitatea cu care îÈ™i construieÈ™te eroii.

Se întoarce întotdeauna la origini È™i este printre cele mai apreciate scriitoare ale epocii sale. Are mereu un cuvânt de spus în vremuri tulburi È™i consideră desuet să vorbeÈ™ti despre trecut fără să încununezi faptele măreÈ›e ale strămoÈ™ilor. O interesează limbile străine, germana È™i franceza le va vorbi de mică, iar pe parcurs deprinde spaniola È™i engleza. Multe dintre operele sale sunt scrise iniÈ›ial în franceză È™i, ulterior, traduse în peste 30 de limbi de circulaÈ›ie internaÈ›ională.

Romanul de față nu este cu mult mai diferit de cele cu care ne-a obiÈ™nuit autoarea, iar munca sa este de-a dreptul fascinantă. În colaborare cu Matthieu Galey, scriitoarea aduce în faÈ›a publicului o lucrare plină de candoare, menită să ne deschidă ochii, aÈ™a cum o spune È™i titlul, spre adevăratele valori ale vieÈ›ii.

Yourcenar ne vorbeÈ™te despre iubire, homosexualitate, decadență È™i progres. Ne poartă într-o călătorie nemaipomenită È™i ne aduce aminte de vremurile de odinioară. Este bine ancorată în prezent, dar face fel È™i fel de trimiteri către alte epoci despre care a citit sau a auzit. Cumva, este o pledoarie pentru viață, cu bune È™i rele, cu griji, nevoi È™i fel È™i fel de suferinÈ›e. Toate acestea sunt extrem de bine încadrate în tabloul general al scrierii pe care autoarea ne-o serveÈ™te cu empatie. TotuÈ™i, accentele cad pe istorie È™i pe felul în care aceasta este mistificată de tot soiul de ritualuri È™i dogme care o acaparează de-a lungul timpului. Autoarea are curajul să călătorească în trecut, ajunge până la vremurile InchiziÈ›iei, până la Jeanne d’Arc sau la Torquemada, trece prin casa familiei de Medici ori ne vorbeÈ™te despre actele de cruzime ale lui Cesare Borgia. Ne poartă în vremea lui Napoleon È™i ne relatează frânturi din dragostea acestuia pentru frumoasa Josephine, iar, mai apoi, se întoarce câteva milenii înainte È™i ne vorbeÈ™te despre Alexandru Macedon È™i cuceririle sale. Toate aceste salturi în timp au însă un rol, acela de a ne determina să înÈ›elegem modernitatea prin filtrul posteriorității.

Înaintea noastră au fost alÈ›ii, cu temerile È™i angoasele lor, cu frica È™i măreÈ›ia, cu neputinÈ›a sau gloria lor. Astăzi, suntem noi, cei care încercăm să ne înÈ›elegem înaintaÈ™ii. Scrierea ajunge până la vremurile feministe, până la Simone de Beauvoir È™i Sartre, iar tema homosexualității este È™i ea destul de bine analizată È™i adusă în prim plan.

Romanul acesta nu este un simplu roman, este un tratat de gândire È™i analiză critică, pe care oricine ar trebui să fie curios să-l descopere. Pe site-ul nostru, la numai un click depărtare, cartea poate fi găsită în mai multe ediÈ›ii: Editura pentru Literatură (2001), Univers (2004).