Marguerite Yourcenar - Piatra filosofala

Poeta È™i romanciera Marguerite Yourcenar, una din cele mai remarcabile scriitoare franceze, s-a născut la 8 iunie 1903, la Bruxelles. La scurt timp după naÈ™terea sa, mama ei avea să moară, rămânând sub supravegherea tatălui. Acesta era un om extrem de pasionat de cultură, influenÈ›ând-o pe tănăra scriitoare în cariera sa.

După ce tatăl său moare, începe să călătorească prin Europa, dar este nevoită să se stabilească în America imediat după începerea celui de-al Doilea Război Mondial.

ÎÈ™i începe cariera în literatură timid, în 1921, când publică poemul “Jardin des Chimeres“, acesta fiind inspirat după legenda lui Icar. Este susÈ›inută financiar cât È™i moral de părintele său, continuând să scrie cu È™i mai multă pasiune. Astfel în 1929 publică prima sa lucrare importantă, romanul “Alexis“.

Pe lângă pasiunea pentru literatură, Yourcenar a fost È™i profesor universitar, dar È™i traducătoare. Èšine prelegeri impresionante despre literatură comparată, în colegii importante din New York. Cel mai răsunător succes literar l-a reprezentat romanul “Memoriile lui Hadrian“, pe care autoarea l-a scris timp de un deceniu. Poate cea mai mare realizare a sa are loc în 1980 când devine prima femeie aleasă membru în Academia Franceză. În decursul anilor a obÈ›inut numeroase premii precum Premiul Academiei Franceze, Premiul Erasmus È™i Prix Femina. Marguerite se stinge din viață la vârsta de 84 de ani, la 17 decembrie 1987.

Romanul “Piatra filosofală“ a fost publicat pentru prima dată în 1968 în FranÈ›a, la editura Gallimard. Opera a avut un succes atât de mare încât a obÈ›inut faimosul premiu Femina.

NaraÈ›iunea se concentrează asupra vieÈ›ii È™i morÈ›ii lui Zeno, un medic, filozof, om de È™tiință È™i alchimist născut în Bruges în epoca RenaÈ™terii. Povestirea se întinde pe o perioadă de 50 de ani, într-un secol al XVI-lea plin de conflicte politice È™i religioase. Începutul este marcat de copilăria lui Zeno, care la vârsta de 20 de ani decide să plece de acasă. Suntem purtaÈ›i peste ani, unde îl regăsim în postura de medic.

ViaÈ›a lui Zeno este evidenÈ›iată de îndelungul exil, datorat lucrărilor sale care erau considerate a fi eretice. Pentru a nu atrage atenÈ›ia, foloseÈ™te un alt nume, fiind nevoit tot timpul să se ascundă. ÎÈ™i asumă cu duritate această viață clandestină È™i plină de constrângeri È™i doreÈ™te cu ardoare să înÈ›eleagă ce îl înconjoară, dar È™i pe sine însuÈ™i.

Zeno realizează o serie de experimente, încercând să-È™i controleze trupul. Trăirile sale interioare sunt intense, pe o parte fiind doritor de a colinda prin lume, dar pe de altă parte fiind stăpânit de tendinÈ›a de a-È™i găsi un loc al său.

Marguerite este remarcabilă în realizarea tabloului de cadru, scoÈ›ând la iveală atât perioade de liniÈ™te prin imagini idilice, dar È™i momente teribile precum descrierea unei spânzurători. Autoarea devine psihologul propriilor personaje, scriind cu un ton masculin. Multitudinea de referinÈ›e religioase, istorice È™i medicale îngreunează pe alocuri lectura, dar în acelaÈ™i timp îl face pe cititor să caute cu ardoare cât mai multe detalii în text.

Aprecierile critice au fost îndreptate către stilul deosebit al autoarei de a-È™i creiona personajele, dar È™i către forÈ›a creatoare de care a dat dovadă. În 1988, regizorul belgian Andre Delvaux a adaptat opera într-un fascinant film.

PuteÈ›i regăsi acest roman în anticariatul nostru în mai multe ediÈ›ii, dintre care amintim: Univers (1971), Univers (2006), Univers (2004), Univers (1999).