Marin preda, scriitor român din perioada postbelică, aprig contestatar al regimului comunist, se naÈ™te în 1922, la Teleorman.
Este influenÈ›at în scrierile sale de autori precum Albert Camus sau Dostoievski. Cunoscut publicului larg pentru romane precum „MoromeÈ›ii”, „ViaÈ›a ca o pradă” sau „Cel mai iubit dintre pământeni”.
Director la editura „Cartea Românească” È™i om politic în Marea Adunare NaÈ›ională, Preda îÈ™i face debutul în gazeta „Timpul", cu schiÈ›a „Pârlitu’", în 1942. Antipatia sa, manifestă liber, față de regimul comunist, i-a adus autorului o serie de prejudicii. Ultimul roman, „Cel mai iubit dintre pământeni”, apare pe piaÈ›a în 1980, dar este rapid scos din circulaÈ›ie fiind considerat un atac dur la adresa regimului ceauÈ™ist. Scrierile sale sunt adesea cenzurate, iar familia scriitorului susÈ›ine ipoteza conform căreia acesta a fost asasinat de Securitate. Nu doar opera lui Marin Preda a stârnit multiple controverse, ci È™i moartea acestuia. La scurt timp de la publicarea cărÈ›ii „Cel mai iubit dintre pământeni”, Preda se stinge subit în vila de la MogoÈ™oaia. Misterul morÈ›ii sale nu a fost elucidat nici până în zilele noastre, cauza oficială a decesului fiind asfixia.
Poate unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale, „Delirul" expune viziunea lui Marin Preda asupra epocii sale, dominată de semnificative răsturnări sociale. Preda ne „vorbeÈ™te” despre dreptate, istorie È™i adevăr. Spre deosebire de romanele publicate anterior, „Delirul” este o operă realistă, însă nu la fel de dură la adresa politicii comuniste. Acest fapt nu se datorează faptului că Preda È™i ar fi schimbat convingerile politice, ci, dimpotrivă, le-a dezvoltat atât de puternic încât a devenit „un inamic" al Securității.
InfluenÈ›at puternic de stilul lui Dostoievski, pe care ajunge să îl traducă, Preda îÈ™i construieÈ™te romanul inteligent. Scoate, aÈ™adar, în evidență nemulÈ›umirile unui popor subjugat, trist È™i confuz. Martor la MiÈ™carea Legionară, expune cu francheÈ›e abuzurile comise de regimul comunist È™i aminteÈ™te de prea-cunoscuta politică a mâinilor murdare. Preda îÈ™i ia rolul de cronicar al timpului său tragic, expunând magistral viaÈ›a trăită în patria comunistă.
Scriitorul reuÈ™eÈ™te să ilustreze confruntarea oamenilor cu fatalismul istoric. De asemenea, Preda accentuează „lupta” între bine È™i rău È™i face dese referiri la regimul nazist, ori la Hitler.
Titlul cărÈ›ii poate fi interpretat sub forma unei metafore, căci societatea lui Preda se afla într-un delir anevoios. Cartea a beneficiat de numeroase traduceri la nivel internaÈ›ional È™i se bucură de un real succes chiar È™i în prezent. Ideile lui Preda sunt un factor de influență pentru numeroÈ™i autori, precum Cezar Ivănescu.