Marin Preda - Intrusul

Marin Preda a fost unul dintre cei mai îndrăgiÈ›i scriitori ai secolului trecut, È™i mai ales ai stilului tradiÈ›ionalist. S-a născut pe 5 august 1922 în SiliÈ™tea-GumeÈ™ti în familia lui Tudor CălăraÈ™u. Copilăria sa va fi portretizată în romanul MoromeÈ›ii, unde el va avea rolul mezinului familiei. Începuse să scrie încă din È™coală aÈ™a că se mută la BucureÈ™ti împreună cu fratele său, Nilă . În 1941 primeÈ™te postul de corector la ziarul Timpul, unde va debuta în scurt cu nuvela "Pârlitu". Începe să frecventeze cenaclul Sburătorul, unde va impresiona pe toată lumea cu nuvela Calul, iar de atunci a fost de neoprit în ale scrisului. A avut probleme din cauza cenzurii însă a reuÈ™it să ajungă mulÈ›umit pe plan financiar. Când a publicat Cel mai iubit dintre pământeni, Partidul Comunist l-a retras imediat de pe piață însă după revoluÈ›ie ne-am putut bucura din plin de el.

Romanul "Intrusul" a fost publicat pentru prima dată în 1968 la Editura pentru Literatură. Au urmat apoi numeroase ediÈ›ii, printre care Minerva  în 1974, Cartex în 1998 sau Curtea Veche în 2011, pe care le găsiÈ›i pe site-ul nostru în stare foarte bună.

Nu cred că cineva mai pune la îndoiala faptul că Marin Preda are un talent aparte de a crea personaje triste, ghinioniste sau bătute de soartă. Asta ne va prezenta È™i acum, un tânăr pe nume Surupăceanu care încearcă din răsputeri să iasă din sărăcie È™i să ajungă cu o condiÈ›ie socială È™i financiară mai bună. Asta cerea un efort imens dar el era gata să renunÈ›e la tot pentru a o lua de la capăt. Soartă însă nu a fost de acord cu planurile lui, când credea că îi mergea cel mai bine primeÈ™te o lovitură de zile mari. Nu renunță. Se ridică È™i continuă cu paÈ™i mici È™i cu credință în Dumnezeu că va reuÈ™i. Nimeni nu voia să îl ajute dar el rămânea calm când auzea refuzurile È™i îÈ™i spunea că aÈ™a e mai bine. Ajunge să practice meseria de electrician È™i în acelaÈ™i timp să fie admis în Partidul Comunist, un alt detaliu pe care Preda È›inea să îl menÈ›ioneze în majoritatea operelor. Când va avea nevoie de ajutor, partidul îi va oferi doar slujba de portar, meserie în care nu era nevoie să interacÈ›ioneze cu nimeni. Încercările sale de a face bine altor oameni sunt răsplătite cu pedepse crunte, poate de aici È™i proverbele româneÈ™ti în acest sens. De aceea se credea un intrus. Totul era pe dos în viaÈ›a sa, în goana după un nume nu a reuÈ™it să facă nimic decât să sufere È™i să vadă cum oamenii pe care îi credea prieteni îl lasă baltă. Nu îÈ™i găsea locul, soÈ›ia nu îl putea ajuta pentru că nu i se confesa, gândurile îl măcinau È™i pe interior dar È™i pe exterior. Oricare dintre noi putem ajunge în situaÈ›ia lui È™i din acest motiv trebuie să învățăm din greÈ™elile sale, care sunt frecvente, să învățăm să îi facem față vieÈ›ii aÈ™a cum Surupăceanu nu a reuÈ™it să o facă.