Trei dinÈ›i din față, La lilieci sau Apa vie, apa moartă sunt trei dintre cărÈ›ile ce ne-au dovedit că poezia È™i proza românească au ajunsa nivelul următor. Autorul lor este Marin Sorescu ce s-a născut pe 29 februarie 1936 în satul doljean BuzeÈ™ti, unde a urmat È™i primele clase de È™coală. Liceul îl face la Predeal unde din primul an conduce Cercul Literar Nicolae Bălcescu, È™i aÈ™a începe Marin să dea dovadă de talent. Se mută în IaÈ™i pentru a urma facultatea de Filologie, Istorie È™i Pedagogie È™i aici primeÈ™te funcÈ›ia de lider al Casei de Cultură. În această perioadă scrie primele poezii È™i se va remarca printre autorii vremii foarte repede. După licență se mută la BucureÈ™ti unde scrie pentru revistele ViaÈ›a StudenÈ›ească È™i Luceafărul È™i de abia la 28 publică primul volum intitulat Singur printre poeÈ›i. Începe să îÈ™i extindă orizonturile, È™i pe lângă proză È™i poezie scrie È™i teatru, unde se remarcă cu piesa Iona. Stilul său simbolistic È™i adesea filosofic îl ajută să ajungă printre cei mai iubiÈ›i autori ai vremii sale, mai ales pentru faptul că aÈ™a ceva nu se mai întâlnise până atunci. Scrie chiar È™i literatură pentru copii, unul dintre titluri fiind Unde fugim de acasă? È™i de asemenea È™i pictează uneori, tablourile sale fiind expuse în România, Irlanda È™i FranÈ›a. Din 1992 devine titular al Academiei Române È™i începe să fie premiat, atât în È›ară dar È™i în afară. Printre onorurile primite se numără Premiul Gottfried von Herder pentru întreaga operă, Premiul Felix Romuliana sau Premiul Academiei delle Muze din FlorenÈ›a.
Cartea "UÈ™or cu pianul pe scări" a apărut pentru prima dată la editura Cartea Românească în 1985, ediÈ›ie ce va fi urmată de Editura Art în 2017.
Dacă încă nu v-aÈ›i obiÈ™nuit cu titlurile metaforice ale autorului, atunci trebuie să È™tiÈ›i că întotdeauna ascund secrete. De data aceasta titlul are să ne spună ce asemuire este înrre un instrument muzical È™i un scriitor. Ei sunt fragili, sunt orchestranÈ›i È™i frenetici, È™i dacă cineva intră în viaÈ›a lor haotic, atunci se vor dezacorda. Această carte este de fapt una de critică, dar nu din aceea cum fac profesioniÈ™tii, ci una finuță pe care chiar È™i începătorii din domeniu o pot înÈ›elege. Pe tonuri amuzante, ia la puricat câÈ›iva dintre marii autori ai țării È™i îi compară cu corzile, clapele sau materialele instrumentelor. Călinescu, Cioran sau Michaux sunt trei dintre victimele lui dar trebuie să È™tiÈ›i că tot ce v-am zis până acum este doar de faÈ›adă. Critica în esență este una serioasă È™i tăioasă doar că este ascunsă în glume È™i metafore care să ne pună zâmbetul pe buze.