Scriitorul spaniol-peruan Jorge Mario Pedro Vargas Llosa s-a născut pe data de 28 martie 1936 în Arequipa, Peru. Vargas Llosa a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 2010. La anunÈ›area Premiului, Academia Suedeză a declarat că acesta i-a fost acordat lui Vargas Llosa „pentru cartografia sa a structurilor puterii È™i pentru imaginile sale tranÈ™ante ale rezistenÈ›ei, revoltei È™i înfrângerii individului”. El scrie prolific într-o serie de genuri literare, inclusiv critică literară È™i jurnalism. Romanele sale includ comedii, mistere de crimă, romane istorice È™i thrillere politice. Multe dintre lucrările lui Vargas Llosa sunt influenÈ›ate de percepÈ›ia scriitorului despre societatea peruană È™i de propriile sale experienÈ›e ca nativ peruan. TotuÈ™i, tot mai mult È™i-a extins gama È™i a abordat teme care apar din alte părÈ›i ale lumii. O altă schimbare de-a lungul carierei sale a fost o trecere de la un stil È™i o abordare asociate cu modernismul literar, la un postmodernism.
Mario Vargas Llosa: „Civilization of the Spectacle” este o încercare de a exprima un sentiment de îngrijorare, un fel de angoasă, în privinÈ›a a ceea ce am înÈ›eles prin „cultură”, transformându-se în timpul vieÈ›ii în ceva foarte diferit, ceva esenÈ›ial distinct de ceea ce noi înÈ›elegeam prin „cultură” în anii 1950, ’60 È™i ’70. Cartea încearcă să descrie această transformare È™i să examineze efectele capriciilor a ceea ce numim astăzi cultură asupra diferitelor aspecte ale activității umane – sociale, politice, religioase, sexuale È™i aÈ™a mai departe – având în vedere că cultura este ceva care impregnează tot ceea ce facem în viață.
CivilizaÈ›ia spectacolului există într-o lume în care, la scara valorilor, divertismentul ocupă primul loc, iar a te distra È™i a scăpa de plictiseală este o pasiune universală. Desigur, această viață ideală este perfect rezonabilă. Numai puritanii fanatici i-ar putea certa pe membrii societății pentru că doresc să adauge puÈ›ină culoare, divertisment, umor È™i distracÈ›ie unei vieÈ›i care este adesea blocată într-o rutină frustrantă, uneori crudă. Dar a face din tendinÈ›a firească de a te simÈ›i bine o valoare supremă are consecinÈ›e nedorite: banalizarea culturii, generalizarea frivolității È™i, în jurnalism, proliferarea jurnalismului iresponsabil dedicat bârfei È™i scandalului.
Cartea lui Llosa este o provocare culturală. Autorul trasează pas cu pas în diverse analogii, iar dacă nu È›ii pasul cu expunerea cu atenÈ›ie, te vei trezi că vei rămâne în urmă, prins de ideea că textul a trecut în desfășurarea sa vigilentă.
Eseul este organizat în È™ase secÈ›iuni, fiecare secÈ›iune cu două subcategorii, o scurtă prezentare teoretică È™i un articol apropiat tematic, publicat în rubrica Piatra de încercare din ziarul spaniol El País. Expunerea lui nu este nerezonabilă: începe prin a analiza schimbările cuvântului cultură, compară diferite interpretări, identifică impostori, îÈ™i exprimă regretul față de realitate, apoi îÈ™i exprimă pas cu pas dezamăgirea. El vorbeÈ™te despre È™arlatani, practici culturale false, evoluÈ›ia artelor plastice È™i, din ce în ce mai mult, chestiuni religioase È™i politice. Llosa a deplâns estomparea graniÈ›elor dintre viaÈ›a publică È™i cea privată, menÈ›ionând că cei care ne conduc È™i cei pe care îi votăm sunt de fapt animatori, în spiritul noilor valori colective.
Acesta nu ezită să vorbească despre droguri, despre sex È™i despre muzica difuzată în zilele noastre la radio. El nu li se opune direct, argumentează el, ci denunță prioritizarea lor ca dăunătoare altor stimulente, mai dezirabile. Concluziile lui sunt simple: Drogurile ne învață să evităm problemele, sexul fără aÈ™teptări tensionate este un gest mecanic, iar muzica electronică este doar o altă modalitate de a-È™i suprima individualitatea. El a sugerat, în schimb, să predea literatură mare È™i să stârnească curiozitatea intelectuală la copii. AÈ™a că Llosa ne plimbă prin tot iadul postmodern, dând cu degetele răni È™i recomandând cu jumătate de inimă soluÈ›ii care sunt absolut sigure că nimeni altcineva nu le va urma. Singura lui speranță este supravieÈ›uirea unei minorități încăpățânate care ar putea într-o zi să se ridice È™i să schimbe fundamental practicile culturale toxice de astăzi. Ei bine, Llosa are de fapt o soluÈ›ie... un asteroid se prăbuÈ™eÈ™te pe Pământ È™i resetează complet întreaga civilizaÈ›ie. Poate de data asta, vom lua un alt traseu.
Cartea poate fi găsită pe site-ul nostru de la Editura Humanitas, în două ediÈ›ii, cea din 2012 È™i cea din 2017.