Fiinta si timp

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Martin Heidegger - Timp si fiinta Vezi detalii Martin Heidegger - Timp si fiinta  
Martin Heidegger - Fiinta si timp Vezi detalii Martin Heidegger - Fiinta si timp  
Martin Heidegger - Fiire si timp Vezi detalii Martin Heidegger - Fiire si timp  
Martin Heidegger - Fiinta si timp Vezi detalii Martin Heidegger - Fiinta si timp  
Martin Heidegger - Fiinta si timp Vezi detalii Martin Heidegger - Fiinta si timp  
Martin Heidegger - Timp si fiinta Vezi detalii Martin Heidegger - Timp si fiinta  

Alte titluri publicate de același autor:

Martin Heidegger - Principiul identitatii Vezi detalii Martin Heidegger - Principiul identitatii IN STOC Pret: 25,00 Lei
Martin Heidegger - Repere pe drumul gandirii Vezi detalii Martin Heidegger - Repere pe drumul gandirii IN STOC Pret: 15,00 Lei
Martin Heidegger - Fiinta si timp
Romanul filosofic “Ființă È™i timp”, “Sein und Zeit”, în limba germană, de Martin Heidegger, a apărut în anul 1927, la editura germană Max Niemeyer Verlag Tübingen, fiind un roman ce pune în prim planul existenÈ›ei fiinÈ›a umană în mijlocul curentului existenÈ›ialist, astfel că acesta face o paralelă cu ideile desprinse de alÈ›i filozofi celebri ca Hegel È™i Kant, spunând un alt punct de vedere în legătură cu tehnica de “a fi” scoasă în evidență de Platon, cu mulÈ›i ani în urmă.
În România, romanul apare în anul 1994, la editura Jurnalul Literar, în format broÈ™at, iar printre alte edituri care publică romanul în România, putem aminti de editura Humanitas, în două ediÈ›ii publicate în anii 2003 È™i 2012, în format broÈ™at È™i cartonat.
Martin Heidegger s-a născut la data de 26 septembrie 1889, în oraÈ™ul Meßkirch, din regiunea sud-vestică a germaniei, Baden, fiind un important filozof german, unul dintre cele mai importante figuri în materie de filozofie din secolul al XX-lea, opera lui vastă fiind elementul hotărâtor pentru viitoarele opere scrise de nu mai puÈ›in celebrii, Jean-Paul Sartre sau Maurice Merleau-Ponty.
CreÈ™te în oraÈ™ul natal, urmând cursurile de bază, din anul 1909, acesta urmând teologia în Freiburg, neterminând cursurile È™i mergând spre filosofie, acolo unde este atras de È™tiinÈ›ele naturii È™i de matematică.
În anul 1913, acesta devine doctor în filosofie, pentru ca zece ani mai târziu, să ajungă un important profesor al catedrei “Universității din Marburg”.
Din anul 1928, acesta devine un important profesor în filosofie, preluând frâiele prestigioasei catedre din Freiburg, după ce filosoful Edmund Husserl se pensionează.
În anul 1927, scrie cea mai reprezentativă operă “Ființă È™i timp”, punând astfel bazele ontologiei, mai târziu devenind È™i rector al Universității din Freiburg.
Din anul 1933, acesta se înscrie în partidul lui Hitler, (NSDAP), fiind membru până în anul 1945, iar toate dezbaterile legate de implicarea acestuia în politica nazistă, reprezintă È™i astăzi un subiect sensibil.
Printre cele mai importante opere semnate de celebrul filosof, putem aminti de “Kant È™i problema metafizicii”, 1929, “Ce înseamnă a gândi”, 1954 sau “Tezele lui Kant asupra fiinÈ›ei”, 1963.
Romanul filosofic “Ființă È™i timp” de Martin Heidegger reprezintă un roman ce doreÈ™te înfiriparea din nou a întrebării clasice legate de existență È™i ființă, astfel că autorul face o incursiune prin care doreÈ™te schimbarea coordonatelor propuse de către Aristotel, astfel că ontologia, ca È™i fundament schiÈ›at de Heidegger, are un alt “Dasein”, aceasta fiind ca o proiecÈ›ie ce depășeÈ™te valenÈ›ele de zi cu zi, existenÈ›a umană fiind o iluminare conÈ™tientă asupra existenÈ›ei, moartea fiind singura treapă de neevitat.
Vorbind despre opera arhicunoscută a lui Aristotel, denumită “Metafizica”, Heidegger, pune sub semnul incertitudinii mai multe elemente prezentate în opera acestuia, astfel că vorbeÈ™te despre existenÈ›a omului È™i despre ideea de ființă perceptibilă în viziunea fiecărui individ, interacÈ›iunea acestuia cu obiectele din jur fiind o experiență ontică simplă, fără valenÈ›e ce È›in de cercetare amănunÈ›ită, însă omul, atunci când îÈ™i pune întrebarea legată de existenÈ›a obiectelor, termenul devine ontologic.
Heidegger scoate în evidență aspecte temporale, omul punându-È™i întrebări legate de timp È™i spaÈ›iu, sensul unei exisenÈ›e fiind creionat într-un spaÈ›iu temporal.
ÎnÈ›elegerea acestui concept de temporalitate, stă la baza concepÈ›iei scoase în relief de autor, astfel că din acest spaÈ›iu temporal se desprinde ideea vastă legată de existență, derivând din aceasta curentul existenÈ›ialist sau cel deconstructivist.
Prin aceste concepte, precum È™i prin nenumăratele prelegeri pe care acesta le È›ine în public, filozoful propune noi curente în concepÈ›ia umană a dezvoltarea fiinÈ›ei într-un spaÈ›iu È™i timp, precum È™i conÈ™tientizarea acestei existenÈ›e într-un spaÈ›iu autentic sau dimpotrivă.
Ideea centrală a operei vizează înÈ›elegerea unor elemente ce È›in de existenÈ›a care merge într-o anumită direcÈ›ie , existență care se consumă, s-a consumat sau se va consuma într-un viitor, valenÈ›ele întreprinse de autor, oferind un nou punct de cotitură aspectelor filozofice legate de ființă.

sus