Max Weber - Etica protestanta si spiritul capitalismului

Cunoscut ca unul dintre arhitecÈ›ii sociologiei moderne, Maximilian Karl Emil Weber, sau mai simplu, Max Weber, s-a născut în 1864 în Erfurt, Germania. Casa în care s-a născut  era plină de intelectuali însă părinÈ›ii săi nu se înÈ›elegeau prea bine, fapt ce l-a afectat pe micul Max. Nu îi plăcea È™coala, i se părea plictisitoare, aÈ™a că a decis să îÈ™i înece gândurile în literatura clasică. După terminarea unui liceu de prestigiu, se duce la Universitatea Heidelberg unde va studia dreptul, filosofia, economia È™i istoria însă armata era obligatorie aÈ™a că un an l-a petrecut la unitate. Și-a reluat studiile la Universitatea din Berlin unde È™i-a dat È™i examenul de barou È™i va prinde un post ca profesor universitar. În 1897 s-a certat cu tatăl său iar la scurt timp acesta a murit. Weber a suferit o cădere nervoasă urmată de o depresie È™i timp de cinci ani a stat închis într-un sanatoriu. Din 1903 a început să fie editor la o revistă de È™tiinÈ›e sociale È™i a început să primească invitaÈ›ii pentru a susÈ›ine diverse prelegeri. AÈ™a începe să scrie È™i scurte articole pe care le va publica în prima sa carte rezumată mai jos.

Lucrarea politico-filosofică "Etica protestantă È™i spiritul capitalismului" a fost publicată în 1905, original în limba germană. PoÈ›i găsi pe site-ul nostru ediÈ›iile în limba română oferite de editura Humanitas din 1993, 2003, 2007 sau de către editura Incitatus din 2003.

Principala întrebare ce macină toate paginile cărÈ›ii este "cum a influenÈ›at etica protestantă spiritul capitalismului?". Weber vine cu răspunsul însă mai întâi trebuie să învățăm câte ceva despre trecut. În general, ceea ce a dus la capitalism, a fost religia sub orice formă È™i din orice punct geografic al Europei. ProtestanÈ›ii întotdeauna s-au deosebit de catolici pentru că ei spuneau că munca făcută trebuie răsplătită cum se cuvine iar ceilalÈ›i munceau doar pentru voia Domnului. Poate aÈ›a a apărut È™i Marea Schisma, cine È™tie?! DefiniÈ›ia capitalismului, în acest context, este descrisă ca fiind motivaÈ›ia de a lucra din greu pentru a face economii pe care să le investeÈ™ti È™i să îÈ›i aducă profit. Este fix opusul tradiÈ›ionalismului, ideologia politica în care oamenii munceau cât să se descurce în ziua de mâine. Cineva care cunoaÈ™te diferență dintre cele două, are puterea de a alege singur pe ce cale să meargă, însă cineva care nu este familiarizat cu aceste 2 sintagme, va crede că trebuie să muncească È™i atât. Nu mulÈ›i È™tiu că una este să munceÈ™ti pentru stat, altceva este să munceÈ™ti doar să trăieÈ™ti, È™i din sens opus vine È™i ideea de a munci din greu acum pentru a trăi ca un rege în viitor.

Întorcându-ne asupra religiei, Weber crede că ideea calviniÈ™tilor era că Dumnezeu ne-a scris soarta fiecăruia înainte de a veni pe pământ, iar pe ei i-a individualizat ajutându-i mai mult. Desigur, de-a lungul capitolelor ne vom întâlni cu definiÈ›ia mai multor religii ce au ajuns sa trăiască într-un sistem capitalist, însă cel mai important fenomen ce se găseÈ™te în toate, este botezul.