Ciclul de romane din seria “Jalna”, au apărut între anii 1927 È™i 1960, fiind în număr de È™aisprezece volume, publicate de editura Little, Brown and Company, din Boston, Statele Unite.
Opera este creată sub forma unui jurnal, în care autoarea vorbeÈ™te despre trei generaÈ›ii de fermieri canadieni, totul fiind presărat în romantism È™i umor, aspecte pe care autoarea le împleteÈ™te într-un mod armonios È™i autentic.
În România, romanele apar în anii ’40, la editura Remus Cioflec, după o traducere de Jul Giurgea, iar printre alte edituri care au publicat seria de romane, putem aminti de editura Venus, 1990-1993, în format broÈ™at sau editura Lider, 2012,2013, în format broÈ™at.
Mazo de la Roche, pe numele real, Mazo Louise Roche, s-a născut la data de 15 ianuarie 1879, în Newmarket, Ontario, Canada, fiind o însemnată scriitoare canadiană, care se face cunoscută cu precădere pentru ciclul de romane “Jalna”.
Louise a crescut într-o familie normală canadiană, aceasta călătorind alături de familie foarte mult în timpul copilăriei din cauza schimbării locurilor de muncă ale tatălui acesteia.
Louise trăieÈ™te într-o lume imaginară, citind foarte mult, iar, odată cu mutarea într-un loc rural împreună cu familia, aceasta este fascinată de lumea agrară, acest lucru reprezentând ideea de bază pentru viitoarea sa operă “Jalna”.
Urmează cursurile liceale în Toronto la “Jameson Collegiate”, azi “Parkdale Collegiate Institute”, iar mai târziu studiază la “Metropolitan School of Music” din cadrul Universității din Toronto.
Scrie prima nuvelă la o vârstă foarte fragedă (nouă ani), iar prima poveste publicată, apare în anul 1902, în revista “Munsey”, la vârsta de 23 de ani.
Primele romane apar în anii 1923 È™i 1926, primul dintre acestea fiind “Possession”, iar al doilea “Delight”, două romane în care autoarea se inspiră din nenumăratele deplasări în È›ară, alături de familie.
Printre cele mai importante opere din palmaresul literar al autoarei, putem aminti de “Explorers of the Dawn”, 1922, “Whiteoaks of Jalna”, volumul II din Jalna, 1929 sau “The song of Lambert”, 1955.
Ciclul de romane din seria “Jalna” reprezintă una dintre cele mai de succes serii de romane, apărând în peste unsprezece milioane de exemplare È™i fiind traduse în peste nouăzeci de limbi de pe tot mapamondul.
Seria este creionată în aÈ™a fel încât poate fi citită È™i separat, fără a È›ine cont de ordinea cronologică a volumelor, deoarece autoarea se concentrează mai mult pe aspecte legate de descrierea unor noi locuri sau a unor personaje care nu dau peste cap cursul acÈ›iunii È™i nimic nu se înlănÈ›uieÈ™te cu volumul precedent.
Romanul poate fi asociat ca unul biografic, având la bază biografia unei familii, pe nume, Witheoak, familie formată din mai mulÈ›i membri ce fac parte din mai multe generaÈ›ii, fiind prezentat la începutul seriei cel mai în vârstă membru din familie, în persoana doamnei Witheoak, în vârstă de 99 de ani, dar È™i cei doi fii ai acesteia, Ernest È™i Nicholas sau cei cinci nepoÈ›i, servitori, iar mai târziu, cu cât se developează povestea, avem parte de personaje noi, È™i anume, cele două soÈ›ii ale lui Eden È™i Piers.
Pe de altă parte, autoarea îl prezintă pe tânărul membru al familiei Witheoak, un puÈ™ti de doar nouă ani, un caracter cu ajutorul căruia, autoarea reuÈ™eÈ™te să lumineze descrierea, prezentând într-un stil jucăuÈ™ natura È™i jocul prezent în toate momentele zilei.
Odată cu parcurgerea jovială a acestui moment, autoarea propune È™i celelalte personaje, mai întâi descrise de autoare, iar mai apoi, lăsate să fie asimilate È™i măcinate de mintea cititorilor care se pun în acest fel în pielea fiecăruia dintre ele.
Romanul se axează pe evenimentele din sânul familiei, nefiind un roman care se axează pe prăpastia dintre bine È™i rău, având aici momente în care personajele fac È™i paÈ™i greÈ™iÈ›i în existenÈ›a lor, fiind din acest punct de vedere un roman verosimil, în care naratorul nu voalează caracterele ci le prezintă aÈ™a cum sunt ele, lăsându-le să se descopere traversând treptele destinului implacabil.
Pe de altă parte, autoarea reuÈ™eÈ™te să captiveze cititorul, teleportându-l în acea epocă, sau în acele timpuri, acÈ›iunea, din acest punct de vedere fiind bazată pe trăirile cititorului care participă în acest fel, din umbră, la toată această conturare a unei saga canadiene.
Opera a fost ecranizată de mai multe ori, de-a lungul timpului, cea mai de seamă ecranizare fiind seria de televiziune, filmată între anii 1972 È™i 1975, serie regizată de Richard Gilbert È™i John Trent È™i avându-i în prim plan pe actorii Patricia Collins, în rolul Chris Dayborn sau James Hurdle, în rolul lui Eden.