Michel Foucault - Istoria nebuniei in epoca clasica

Michel Foucault, acest geniu francez care a reuÈ™it să pună bazele multor idei filosofice È™i psihologice, s-a născut pe 15 octombrie 1926 în oraÈ™ul Poitiers. După ce a urmat un liceu bun, acesta a studiat la Sorboana unde a obÈ›inut o diplomă în filozofie È™i psihologie. Timp de cinci ani a lucrat ca instructor de psihologie, apoi un an ca profesor în acelaÈ™i domeniu. În 1961 a scris prima sa carte care a avut un real succes È™i a constatat că acest subiect pare să intereseze tinerii. În 1966 va publica cartea ”Ordinea lucrurilor” care va atrage atenÈ›ia tuturor È™i va deveni cel mai original gânditor al vremii. Ce idei avea? A încercat È™i a È™i reuÈ™it să analizeze tipologiile umane, a arătat care a fost esenÈ›a istoriei È™i a explicat conceptul de ”om”. Autorul moare pe 26 iunie 1984 din cauza bolii Sida.

Lucrarea filosofică "Istoria nebuniei în Epoca clasică" este prima carte publicată de Foucault È™i a apărut în 1961, în limba franceză, la editura Librairie Plon. PoÈ›i comanda chiar acum ediÈ›iile în limba română de pe site-ul nostru oferite de editura Humanitas din 1996 È™i 2005.

Pe vremea când Foucault lucra în domeniul cultural-diplomatic È™i educaÈ›ional în Polonia, era deja sătul de spitalele de psihiatrie È™i de experienÈ›ele sale personale traumatizante. Astfel a început sa scrie despre ce a avut să cunoască în viaÈ›a sa È™i a structurat totul pe capitole. EmoÈ›iile sale, istoria care l-a pasionat încă de mic È™i manualele de psihiatrie citite, au dat naÈ™tere a trei capitole ce descriu nebunia epocilor ce au trecut.

RenaÈ™terea a fost marcată de portretizarea în artă a oamenilor nebuni în pielea înÈ›elepÈ›ilor. Literatura însă, portretiza nebunia ca fiind diferenÈ›a dintre oamenii normali È™i cei ce se prefăceau a fi. Ce este interesant este că ei au reuÈ™it să aducă comedia tragică în prim plan È™i nebunia a devenit brusc ceva la moda.

La începutul secolului al XVII-lea, a avut loc marea exterminare a persoanelor nebune din Europa. Prima dată doar îi duceau la marginea oraÈ™ului însă după s-au gândit ca ar fi mai ideal să îi separe cu totul de oamenii normali. Poate v-aÈ›i întrebat ce înseamnă de fapt un om nebun. Ei bine, cum psihologie nu se cunoÈ™tea în acea vreme iar oamenii făceau tot ce credeau de cuviință, prostituÈ›ia, păgânii sau oamenii mai diferiÈ›i din punct de vedere fizic, erau consideraÈ›i nebuni. Ajunseseră chiar în punctul în care erau controlate salariile, casele, ba chiar viaÈ›a socială, pentru simplul fapt ca existau.

Secolul următor a început Epoca Modernă È™i de abia atunci s-au produs schimbări pe plan medical. Au început să existe instituÈ›ii specializate în psihiatrie sau psihologie din doua motive: vindecarea celor "nebuni" din familiile sărace È™i protecÈ›ia sociala. Însă în scurt timp motivele au fost uitate iar aceste instituÈ›ii erau pline de oameni ce doar credeau ca au nevoie de ajutor.