Despre Mihai Gramatopol
Istoric de artă, esist si traducator. S-a nascut la 14 februarie 1937 si a murit la 31 martie 1998. A fost fiul lui Panait Gramatopol È™i al Ioanei (nascuta Maican). A urmat studiile liceale la Gheorghe Lazăr È™i Mihai Viteazul din BucureÈ™ti, absolvind în anul 1954. In anul 1959 a devenit licenÈ›iat al Facultății de Filologie, secÈ›ia Limbi clasice a Universității din BucureÈ™ti.
Intre anii 1961-1962 a fost sef de secÈ›ie la Muzeul de Arheologie ConstanÈ›a. A indeplinit si functia de cercetător È™tiinÈ›ific la Institutul de Istoria Artei George Oprescu al Academiei Române, iar o vreme scurta a fost functionar la DirecÈ›ia Patrimoniului NaÈ›ional Cultural, desfiinÈ›ată în anul 1977.
Prima sa carte, Moira, mythos. drama (1969), a fost una foarte bine primita si foarte citita la aparitie; prin intermediul acesteia, Gramatopol ofera una dintre putinele analize autohtone ale tragediei antice, daca nu cea mai importanta, in orice caz cea mai complexa.alaturi de cercetarile lui Aram Frenkian, D. M. Pippidi si Liviu Rusu, acesta este una dintre putinele analize romanesti originale asupra tragediei clasice. El a fost si unul dintre autorii Enciclopediei civilizatiei romane.
In anul 1977 si-a luat doctoratul în È™tiinÈ›e istorice cu teza Pietrele gravate din colecÈ›ia Cabinetului numismatic al Academiei R.S. România. A tradus lucrari din domeniul propriei profesiuni (R. Flaceliere, R. Brilliant, Francois Chamoux, Albert Thibau-det, Niels Hannestadt). Tot lui i se datoreaza si versiunea romaneasca a Memoriilor lui Hadrian de Marguerite Yourcenari. Mihai Gramatopol reprezinta tipul savantului ce da viata eruditiei prin adoptarea perspectivei interogrative a actualitatii. Profilul sau de cercetator ce da viata eruditiei este desavarsit prin lucrarile de factura istorica si traducerile, ce formeaza partea cea mai insemnata a operei sale.
Opera: Moira, mythos (1969); Civilizatia elenistica (1974); Arta si arheologie dacica si romana (1982); Dacia antiqua. Perspective de istoria artei si teoria culturii (1982); Enciclopedia civilizatiei romane (in colaborare, 1982); Arta imperiala a epociilui Traian (1984); Portretul roman in Romania (1985). Traduceri: R. Flace-liere. Istoria literara a Greciei antice (1970); R. Brilliant, Arta romana de la Republica la Constantin (1979); K. Clark, Revolta romantica (1981); Marguerite Yourcenar, Memoriile lui Hadrian (1983); Francois Chamoux, Civilizatia greaca in epocile arhaica si clasica (1985); A. Thibaudet, Acropole (1986); N. Hannestadt, Monumentele publice ale artei romane: program iconografic si mesaj (I-II, 1989).