Mihai Sora - Sarea pamantului

Mihai Șora se naÈ™te pe 7 noiembrie 1916 în satul Ianova ce acum este în judeÈ›ul TimiÈ™, în familia preotului Meletie Șora. Școala o va face în comuna Izvin, apoi la liceu va studia filosofia, elena È™i limbile clasice. Decide să continue pe această ramură È™i va ajunge la facultatea de filosofie din BucureÈ™ti unde îi va avea că profesori pe Nae Ionescu È™i Mircea Vulcănescu. În 1938 obÈ›ine o bursă de studii din partea FranÈ›ei dar din cauza războiului nu va sta prea mult în Paris È™i va continua la Grenoble. Aici va susÈ›ine È™i teza de doctorat despre opera lui Blaise Pascal cu ajutorul lui Chevalier. În această perioadă, la îndemnele prietenilor, Șora intră în Partidul Comunist Francez, prima sa întâlnire cu politica. În 1947 publică È™i primul volum intitulat "Du dialogue intérieur. Fragment d'une anthropologie métaphysique" carte ce i-au deschis un drum în rândul filosofilor cunoscuÈ›i. Odată cu asta i-a fost oferită È™i cetățenia franceză dar a refuzat-o cu vehemență. În 1948 se întoarce în România pentru a-È™i vedea părinÈ›ii iar când doreÈ™te să plece înapoi la familia sa din FranÈ›a, autoritățile nu îl lasă. AÈ™a se face că este obligat să rămână în È›ară timp de 20 de ani, perioadă în care nu va publica nimic. După evenimentele din 1989 va primi funcÈ›ia de ministru al învățământului dar în semn de protest contra mineriadelor, demisionează după doar un an.

Dintre operele sale cele mai de renume se numără: Mai avem un viitor?, Locuri comune sau Firul ierbii.

Trebuie să menÈ›ionăm È™i câteva dintre distincÈ›iile primite de-a lungul timpului dintre care fac parte: Premiul cetățeanului european, Ordinul NaÈ›ional Steaua României în grad de cavaler È™i bineînÈ›eles membru de onoare al Academiei Române.

Lucrarea filosofică "Sarea pământului" a fost publicată pentru prima dată în 1978 la editura Cartea Românească, ediÈ›ie ce o poÈ›i găsi È™i pe site-ul nostru alături de cea oferită de editura Humanitas în 2006.

Fiind un filosof de prestigiu, nu ne puteam aÈ™tepta la altceva din partea lui, decât la o carte ce să ne plimbe prin toate cutumele sufleteÈ™ti. Avem parte de dialoguri în stilul lui Platon între Mai Știutorul È™i Tânărul Prieten. Dezbaterile lor sunt variate, pornind de la limbaj È™i mergând până la problemele cenzurii din acele timpuri. Totul se petrece subtil È™i parcă nici nu îÈ›i dai seama că uneori sunt discutate niste traume atât de mari, niste probleme civice ce nu se vor soluÈ›iona niciodată sau tendinÈ›e fara sfârÈ™it.