Mihail Sadoveanu avea să ofere umanității scrieri remarcabile, precum „Baltagul", „Hanul AncuÈ›ei" sau „FraÈ›ii Jderi". Cunoscut pentru stilul literar deosebit, realist È™i obiectiv, Sadoveanu reuÈ™eÈ™te să surprindă cu o lucrare magistrală, „Creanga de aur".
Publicat în 1933, romanul lui Sadoveanu reuÈ™eÈ™te să surprindă magistral o poveste de dragoste emoÈ›ionantă, stranie, dar extraordinară. În rafturile anticariatului nostru sunt disponibile mai multe ediÈ›ii ale romanului, după cum urmează: Cartea Românească (1988), Editura pentru Literatură (1969), Minerva (1976/1986).
Plasată într-un context istoric incert, într-o lume acaparată de iluzia istoriei, Sadoveanu expune iubirea de semeni È™i iubirea de patrie, într-o îmbinare de zile mari.
Într-o prezentare nemaipomenită a BizanÈ›ului, Sadoveanu accentuează momente È™i evenimente importante din istoria lumii de altădată. InterferenÈ›a dintre cultul lui Zamolxe È™i credinÈ›ele BizanÈ›ului sunt expuse magistral într-o antiteză de zile mari. Acuzat că a falsificat evenimente istorice importante, Sadoveanu îÈ™i atrage numeroÈ™i critici È™i provoacă o adevărata isterie în rândul intelectualilor vremii. De cealaltă parte, publicul primeÈ™te opera cu o deschidere neaÈ™teptată, iar aprecierile nu întârzie să apară.
Personajul central este tânărul Kesarion Breb, originar din Dacia, este trimis într-o călătorie deosebită către izvoarelor egiptene. Mânat de conducătorii săi, Kesarion porneÈ™te într-o incursiune spre aflarea originii credinÈ›ei creÈ™tine, care începe treptat să stăpânească întreaga lume. Plină de semnificaÈ›ii ascunse, întregită de metafore greu de descifrat, opera lui Sadoveanu devine legendară.
Personajele secundare sunt È™i ele interesante È™i contribuie la dezvoltarea spirituală a protagonistului. AcÈ›iunea este susÈ›inută È™i se desfășoară galopant pe mai multe planuri narative, urmărind să întregească tabloul final într-o notă surprinzătoare. CreÈ™tinismul se răspândeÈ™te cu repeziciune în întreaga Europă, iar capetele încoronate sunt năucite de apariÈ›ia subită a acestei credinÈ›e de neînÈ›eles. Biserica È™i statul nu sunt încă divizate, iar acÈ›iunile celor două entități se întrepătrund. Sfera politică È™i cea religioasă nu ajung la un acord, iar împărÈ›irea BizanÈ›ului sub împăratul Constantin pare mai dificilă ca niciodată.
În plan secund, împărăteasa Irina Vasilisa este preocupată de soarta imperiului È™i, totodată, de fiul său Constantin, cel care va conduce regatul È™i, mai târziu, va comite crime absurde cu scopul conservării puterii.
Leon, fostul conducător, este acum măcinat de gânduri ciudate È™i frustrări acumulate de-a lungul vremii, neîncrezător în eficiență fiului È™i îndoindu-se de capacitățile acestuia.
Sadoveanu accentuează momente importante ale imperiului, iar, pe de altă parte, prezintă itinerariul lui Kesarion È™i lupta pe care acesta o duce până la îndeplinirea scopului final. Între timp, tânărul se îndrăgosteÈ™te iremediabil, iar dragostea îl poartă pe cai nebănuite.
Sadoveanu surprinde prin multitudinea de personaje È™i prin caracterul fantastic al personajului central. Căci, în calea sa spre regăsire È™i spre cunoaÈ™tere, Kesarion capătă puteri neobiÈ™nuite. Lupta dintre cele două lumi, ambiÈ›iile politice ale conducătorilor, suferinÈ›ele interioare ale îndrăgostitului È™i nuanÈ›ele dramatice ale lumii vechi vor contrasta într-o manieră inegalabilă.