Inspirat din cronicile lui Grigore Ureche, Miron Costin È™i Ion Neculce, din literatura populară È™i din diverse documente istorice, autorul realizează o operă în care realul È™i fabulosul alternează permanent, romanticul se îmbină cu realismul, iar documentele istorice fac loc din când în când legendei.
Romancierul are în vedere în primul rând pe domnitorul Ștefan cel Mare, precum È™i familia Jderilor, total devotaÈ›i Coroanei. Jderii reprezintă o nouă ierarhie socială stabilită de Ștefan cel Mare, răzeÈ™ii promovaÈ›i la rang de boieri pe baza meritelor personale.
Trilogia este formată din: Ucenicia lui IonuÈ› (1935), Izvorul Alb (1936), Oamenii Măriei sale (1942), "FraÈ›ii Jderi" putând fi considerat un roman compus din mai multe romane: romanul formării unui caracter, romanul eroismului, romanul istoric, romanul de aventuri.
Ucenicia lui Ionuț. Considerat a fi romanul iubirii adolescentine și formării, acesta dezvoltă și valențele unui roman al cunoașterii primitive.
Izvorul Alb. Aici viaÈ›a familiei primează prin existenÈ›a zilnică a familiei Jderilor, iar femeia joacă un rol important în acesta structură socială. Izvorul Alb reprezintă romanul iubirii de familie È™i este privit È™i ca un roman al cunoaÈ™terii magice arhaice.
Oamenii Măriei sale. Acesta reprezintă romanul iubirii de È›ară. Titlul face referință la oamenii devotaÈ›i lui Ștefan cel Mare care-È™i lasă familiile în urmă pentru a-È™i proteja È›ara, familia cea mare. Spre deosebire de al doilea volum, romanul cunoaÈ™terii magice, acest ultim volum întruchipează romanul cunoaÈ™terii raÈ›ionale. Accentul este pus pe pregătirile È™i desfășurarea luptei de la Vaslui, volumul încheindu-se magistral cu discursul domnitorului, care elogiază eroismul celor dispăruÈ›i.