Ilustrul scriitor Mihail Sadoveanu, cel care avea să lase poporului român o imensă moÈ™tenire culturală, s-a născut la data de 6 noiembrie 1880 la PaÈ™cani. Scrierea sa transcende orice nivel cunoscut de cultură, scriind de la romane, povestiri, memorii până la literatură pentru copii, cărÈ›i istorice È™i reportaje. Criticii îl consideră drept cel mai important autor român al secolului XX, cariera sa însumând cincizeci de ani. Și-a pus amprenta în cunoscute reviste precum “Semănătorul“ È™i “ViaÈ›a Românească“. A luat parte È™i la viaÈ›a politică, împărÈ›indu-se între mai multe partide. Membru de onoare în Academia Română, preÈ™edinte în Uniunea Scriitorilor din România, reuÈ™ita sa a mers până într-acolo încât în anul 1961 a obÈ›inut “Premiul Lenin pentru Pace”.
Un fapt interesant de È™tiut este acela că Sadoveanu a participat în 1913 la războiul româno-bulgar, fiind la acea vreme sublocotenent în rezervă.
În multe din scrierile sale se observă îmbinarea armonioasă È™i creativă a lexicului românesc, Sadoveanu folosind în special arhaisme È™i cuvinte împrumutate din cronicile lui Ion Neculce È™i Miron Costin. În operele istorice adesea a investigat folclorul românesc, fiind totodată È™i un scriitor spontan. Povestirile sale pentru copii l-au transformat într-un adevărat părinte de suflet pentru cei mici.
Finalul vieÈ›ii sale este marcat de un infarct care îl conduce la orbire. La data de 19 octombrie 1961 moare la vârsta de 80 de ani, fiind înmormântat la cimitirul Bellu.
Opera “Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă“ face parte din seria romanelor istorice, publicat fiind în 1929 la Editura “NaÈ›ională“ S. Ciornei. Ca È™i sursă principală de inspiraÈ›ie, Sadoveanu s-a folosit de scrierea lui Ion Neculce, “LetopiseÈ›ul Țării Moldovei de la Dabija-Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat (1662-1743)“. Se conturează o descriere amplă a celor mai importante evenimente din perioada în care a domnit Gheorghe Duca. AcÈ›iunea se plasează în Principatul Moldovei între anii 1679-1680, prezentând tranzitul abatelui francez Paul de Marenne prin È›ară. Abatele face cunoÈ™tință la IaÈ™i cu logofătul Miron Costin È™i mitropolitul Dosoftei, erudiÈ›i ai Moldovei. Este surprinsă È™i o poveste de dragoste, cea dintre fiul domnitorului È™i domniÈ›a Catrina.
ConspiraÈ›iile nu întârzie să apară. Mai marii boieri Georgie Bogdan È™i Vasilie Gheuca, împreună cu spătarul Ion Milescu sunt prinÈ™i în timp ce incită la răzvrătirea dintre răzeÈ™ii orheieni È™i lăpuÈ™neni. În drumul spre Istanbul, abatele este însoÈ›it de Alecu Ruset. Îndrăzneala celui din urmă ajunge până într-acolo încât încearcă să o răpească pe domniÈ›a Catrina, dar rămâne un eÈ™ec. Este ucis la IaÈ™i de către Gheorghe Duca, în timp ce Catrina se căsătoreÈ™te cu cel care i-a fost promis, beizade Ștefan.
Romanul a fost apreciat de criticii literari, Călinescu spunând că o dată cu publicarea acestuia, Sadoveanu are un roman adevărat, în timp ce literatura română a câÈ™tigat un roman istoric. EvoluÈ›ia literară este vizibilă, romanul fiind susÈ›inut de “o viziune matură“. Dacă este să facem o analiză în ansamblu, opera poate fi considerată cea mai bună scriere istorică românească.
Spectacolul pus în scenă de Valeria Sadoveanu È™i Constantin Mitru la Teatrul NaÈ›ional Radiofonic a fost o adevărată capodoperă artistică.
PasionaÈ›ii de istorie È™i nu numai pot găsi în anticariatul nostru mai multe ediÈ›ii ale romanului: Tineretului (1967), NaÈ›ională Ciornei (1929), Art (2011), Cartea Românească (1941), Minerva (1975).