Pamant destelenit

Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!

Solohov - Pamant destelenit (2 volume) -20% Vezi detalii Solohov - Pamant destelenit (2 volume) IN STOC Pret: 24,00Lei 19,20 Lei
Mihail Solohov - Pamant destelenit (volumul 2) -20% Vezi detalii Mihail Solohov - Pamant destelenit (volumul 2) IN STOC Pret: 9,00Lei 7,20 Lei

Alte titluri publicate de același autor:

Mihail Solohov - Soarta unui om -20% Vezi detalii Mihail Solohov - Soarta unui om IN STOC Pret: 11,00Lei 8,80 Lei
Mihail Solohov - Donul linistit (2 volume) -20% Vezi detalii Mihail Solohov - Donul linistit (2 volume) IN STOC Pret: 89,00Lei 71,20 Lei
Mihail Solohov - Soarta unui om -20% Vezi detalii Mihail Solohov - Soarta unui om IN STOC Pret: 11,00Lei 8,80 Lei
Solohov - Ei au luptat pentru patrie -30% Vezi detalii Solohov - Ei au luptat pentru patrie IN STOC Pret: 13,00Lei 9,10 Lei
Mihail Solohov - Donul linistit (2 volume) -20% Vezi detalii Mihail Solohov - Donul linistit (2 volume) IN STOC Pret: 80,00Lei 64,00 Lei
Mihail Solohov - Pamant destelenit -30% Vezi detalii Mihail Solohov - Pamant destelenit IN STOC Pret: 16,00Lei 11,20 Lei
Mihail Solohov - Donul linistit (volumul 2) -50% Vezi detalii Mihail Solohov - Donul linistit (volumul 2) IN STOC Pret: 37,00Lei 18,50 Lei
Mihail Solohov - Pamant destelenit
Romanul “Pământ desÈ›elenit”, “Поднятая целина”, în limba rusă, de Mihail Alexandrovici Șolohov, a apărut în anul 1931 în revista “Novy Mir” sub numele de “Cu sânge È™i sudoare”, însă după ce numele a stârnit mai multe controverse, acesta a fost schimbat în titlul de astăzi, iar romanul, a fost publicat în volum în anul 1932, la editura FederaÈ›ia.
Romanul a avut È™i o a doua parte publicată de către Șolohov în anul 1959, însă opera în manuscris terminat în anul 1942, a fost distrusă în timpul războiului, Șolohov revenind în anul 1950 pentru a lucra la volumul pe care l-a publicat peste nouă ani.
În România, romanul apare în prim volum în anul 1949, iar cel de-al doilea în anul 1960, la editura Cartea Rusă, fiind singura editura care a publicat romanul în România. 
Mihail Alexandrovici Șolohov s-a născut la data de 24 mai 1905, într-un sătuc pe nume Krujilin, din subdiviziunea teritorială (staniÈ›a) VioÈ™enskaia, Rostov, fiind de origine cazacă È™i crescut în preajma Donului.
Termină cursurile din cadrul unei È™coli parohiale, apoi merge la mai multe licee, reuÈ™ind să termine patru clase. Chiar dacă nu frecventează cursurile unei facultăți, acesta îÈ™i hrăneÈ™te setea de cultură, în interiorul familiei, tatăl său cumpărând cărÈ›i È™i întocmind o bibliotecă acasă.
Când acesta împlineÈ™te vârsta de 15 ani, È™i războiul civil izbucneÈ™te, se alătură unui detaÈ™ament de aprovizionare, fiind de fapt organizaÈ›ii armate formate din ostaÈ™i dar È™i din voluntari.
Primele încercări literare apar în anul 1923, în format foileton, fiind publicată opera “Ispitanie”, în toamna anului 1923. Mai târziu, în anul 1926, publică două volume în care adună mai multe schiÈ›e È™i povestiri în care prezintă viaÈ›a în timpul războiului civil în preajma Donului.
În anul 1924, revine în regiunea natală, unde începe lucrul la cea mai importantă operă a autorului, pentru care primeÈ™te È™i Premiul Nobel în anul 1965, cea mai importantă distincÈ›ie dintre toate celelalte primite de-a lungul vieÈ›ii.
Printre cele mai importante opere semnate de Mihail Alexandrovich Șolohov, putem aminti de “Donskie rasskazi” (“Povestiri de pe Don”), în anul 1926 sau “ȘtiinÈ›a urii”, în anul 1942.
Romanul “Pământ desÈ›elenit” de Mihail Alexandrovici Șolohov reprezintă o adevărată poveste de propagandă comunistă, poveste care plasează o aÈ™ezare din stepa rusească în centrul colectivizării staliniste, iar tot acest moment care se concretizează în Ucraina de astăzi, în satul Gremeaci-Log, duce la un alt episod negru din istoria comunistă, un episod în care crimele sunt elemente la ordinea zilei în concepÈ›ia comunistă din anii ’30.
Șolohov încearcă să facă o descriere a satului din stepa rusă care ajunge să treacă printr-un proces, sau mai bine spus, un experiement, acest proces putând fi asemănat È™i cu un altul înfăptuit mai târziu È™i în România, din acest punct de vedere romanul poate fi asimilat cumva È™i cu “MoromeÈ›ii”, romanul lui Marin Preda, care prezintă un episod însă mai amplu din istoria țăranului român.
AÈ™adar, în mica aÈ™ezare Gremeaci-Log, sunt detaÈ™aÈ›i un număr de 25.000 de muncitori din marile aÈ™ezări urbane ruseÈ™ti, care au ca scop principal colectivizarea zonei, sau de a crea un colhoz, aÈ™a cum este el cunoscut în limba rusă.
Apar, aÈ™adar, mai multe personaje cum ar fi Davîdov, un lăcătuÈ™ responsabil cu munca pentru colectivizarea noului colhoz, Andrei Razmiotnov sau cazacul Nagulnov, personaje care au în spate episoade negre din trecutul de pe câmpul de luptă, Nagulnov, fiind unul dintre cei care ajung să fie captivi într-o experiență marxist-leninistă, dusă până la extrem, comunismul fiind singura iubire pe care acesta pare să o poarte în inimă.
Cele trei personaje sunt însărcinate aÈ™adar cu strângerea lucrurilor de preÈ› din gospodăriile celor înstăriÈ›i din sat È™i anume bunurile “chiaburilor”, toate cele sustrase fiind depozitate la comun în colhoz.
Într-un final care dă în clocot, țăranii se răscoală È™i intră peste bunurile din hambare, sechestrându-l pe Razmiotnov È™i împărÈ›ind sacii cu seminÈ›ele de primăvară, astfel colhozul dispare pentru moment, după ce țăranii reuÈ™esc să facă ordine între cei care conduc, Davîdov, fiind în viziunea lui Șolohov cel care îi înduplecă pe țărani să creadă că fără colectivizare nu se poate dezvolta aÈ™ezarea rurală, prin acest pasaj fiind scoasă în evidență propaganda dar È™i aspectele care se dezic de veridicitatea acÈ›iunii.
Romanul a fost ecranizat în anul 1960, fiind regizat de Aleksandr IvanovÈ™i avându-i în prim plan pe actorii Pyotr Chernov, în rolul lui Davîdov sau pe Evgeniy Matveev, în rolul lui Nagulnov.

sus