Milan Kundera - Gluma
Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!
Alte titluri publicate de același autor:
Romanul “Gluma”, “Žert”, în limba cehă, de Milan Kundera, a apărut în anul 1967, la editura Ceskoslovensky Spisovatel, din Praga, Republica Cehă, fiind primul roman din palmaresul literar al autorului, un roman care oferă o perspectivă ironică, după cum se desprinde È™i din titlul operei, însă scoate în evidență adevăratele sincope clădite într-un regim totalitar, cum este cazul regimului comunist.
Romanul poate fi uÈ™or asimilat È™i cu trecutul comunist din România, atunci când toate cuvintele scrise sau rostite erau intens răstălmăcite de securitate pentru a nu denigra sau lua în derâdere regimul dur din acea perioadă.
În România, romanul apare în anul 1992, la editura Univers, în format broÈ™at, iar printre alte edituri care publică romanul, putem aminti de editura Humanitas, în trei ediÈ›ii broÈ™ate publicate în anii 2002, 2013 È™i 2019.
Milan Kundera s-a născut la data de 1 aprilie 1929, în Brno, Cehoslovacia, fiind un scriitor, poet È™i eseist contemporan cu dublă cetățenie, acesta trăind în FranÈ›a de mai bine de 45 de ani.
Milan creÈ™te într-o familie din clasa de mijloc, tatăl acestuia, Ludvík, fiind un important muzicolog È™i pianist cehoslovac, acest lucru marcându-l pe scriitor, deoarece implementează termeni muzicali în mare parte din opere.
Urmează studiile primare È™i pe cele gimnaziale în localitatea natală, iar din anul 1948, acesta intră în Partidul Comunist, după ce comunismul preia puterea în Cehoslovacia.
Se înscrie la “Universitatea Charles” din Praga, studiind estetica È™i literatura, iar mai târziu acesta optează pentru a studia la “Facultatea de Film È™i Arta de a performa”, din Praga, fiind atras de prelegerile legate de regie È™i scenariu.
Din anul 1950, acesta este expulzat, alături de un alt scriitor ceh din partid pentru activității anti comuniste, acesta fiind punctul de cotitură al viitoarelor lui opere, care vorbesc despre constrângerile unui sistem represiv.
Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Život je jinde”, “ViaÈ›a este în altă parte”, 1969, “Kniha smíchu a zapomnÄ›ní”, “Cartea râsului È™i a uitării”, 1978 sau “Nesmrtelnost”, “Nemurirea”, 1990.
Romanul “Gluma” de Milan Kundera reprezintă un tablou ce poartă cu precădere pecetea regimului totalitarist cehoslovac, atunci când opreliÈ™tile apăreau la fiecare pas în societate, iar oamenii erau forÈ›aÈ›i să se îndrepte spre puncte de vedere avizate de un partid plin de sincope.
Chiar dacă romanul a fost caracterizat de autor, atunci când a apărut, ca fiind un roman în care latura iubirii primează, acesta vorbeÈ™te cu precădere despre regimul care l-a È™i persecutat în viaÈ›a reală pe autor, vorbeÈ™te despre sustragerea dreptului la libera exprimare È™i la o opinie echidistantă, în operă, ironia fiind neînÈ›eleasă sau mai bine spun neagreată de regim.
Povestea intervine pe patru fire narative, vorbind despre patru personaje care povestesc din puncte de vedere diferite anumite etape din viața acestora.
Romanul prezintă viaÈ›a lui Ludvik, un tânăr student în anul doi, care ajunge să fie exmatriculat în anul 1949 din facultate, după ce alege să scrie o carte poÈ™tală unei fete în care vorbeÈ™te într-un stil ironic despre oprimism È™i spirit, acesta afirmând că : „Optimismul e opiumul omenirii! Spiritul sănătos pute a prostie. Trăiască TroÈ›ki!”.
Această afirmaÈ›ie este văzută de un anume Pavel Zemanek, care îi face viaÈ›a grea lui Ludvik, fiind, de altfel È™i exclus din partid pentru această afirmaÈ›ie ironică, asimilată de Ludvik ca È™i o glumă.
Povestea începe apoi după cincisprezece ani, atunci când Ludvik încearcă să o seducă pe Helena, soÈ›ia lui Pavel Zemanek, dorind să se răzbune în acest fel.
Se prezintă È™i punctul de vedere al Helenei care era îndoctrinată în spiritul partidului, dar È™i alte viziuni asemănătoare ale celor din jur, care ajung să creadă cu tărie în regimul de la putere.
Autorul vorbeÈ™te în operă despre schingiuirea unor drepturi È™i despre maltratarea liberului arbitru, totul fiind îndreptat doar spre o anumită conduită strâmbă È™i fără Dumnezeu, religia fiind È™i ea elementul blamat de către ideologia totalitaristă.
Romanul a fost ecranizat în anul 1969, fiind regizat de Jaromil Jires È™i avându-i în rolurile principale pe actorii Josef Somr, în rolul lui Ludvik sau pe Jana Dítetová, în rolul Helenei Zemánková.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2026 PrintreCarti.ro