Romanul “IgnoranÈ›a”, “L'Ignorance”, în limba franceză, de Milan Kundera, a apărut în anul 2000, la editura Gallimard, din Paris, FranÈ›a, fiind penultimul roman publicat de autor în limba franceză, roman prin care acesta oferă o perspectivă nouă în ceea ce priveÈ™te ignoranÈ›a, vorbind aici într-o manieră psihologică despre aspectele unei ignoranÈ›e scoasă la lumină în mod involuntar de personajele principale.
Pe de altă parte, tema principală a operei, ca un laitmotiv retrogradat în umbra titlului este acela al reîntoarcerii, al revenirii la locurile natale, acolo unde amintirile revin în mod involuntar, iar unele dintre acestea sunt plasate de subconÈ™tient în planul unei eschivări, dorind ca trecutul să fie uitat în faÈ›a adevărului incontestabil.
În România, romanul apare în anul 2006, la editura Humanitas, fiind singura editură care publică romanul, alte două ediÈ›ii fiind publicate în anii 2013 È™i 2019, în format broÈ™at.
Milan Kundera s-a născut la data de 1 aprilie 1929, în Brno, Cehoslovacia, fiind un scriitor, poet È™i eseist contemporan cu dublă cetățenie, acesta devenind cetățean francez în anul 1975.
Milan creÈ™te într-o familie din clasa de mijloc, tatăl acestuia, Ludvík, fiind un important muzicolog È™i pianist cehoslovac, iar accentele muzicale fiind scoase în relief de Milan, mai târziu în opere.
Urmează studiile primare È™i pe cele gimnaziale în localitatea natală, iar din anul 1948, acesta intră în Partidul Comunist, după preluare puterii în acelaÈ™i an, 1948.
Se înscrie la “Universitatea Charles” din Praga, studiind estetica È™i literatura, iar mai târziu acesta optează pentru a studia la “Facultatea de Film È™i Arta de a performa”, din Praga, fiind atras de jocul regizoral È™i de scenariul de film.
Din anul 1950, acesta este expulzat, din partid pentru activității anti comuniste, acest lucru reprezentând punctul de cotitură al viitoarelor lui opere, care vorbesc despre constrângerile unui sistem represiv.
Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Život je jinde”, “ViaÈ›a este în altă parte”, 1969, “Kniha smíchu a zapomnÄ›ní”, “Cartea râsului È™i a uitării”, 1978 sau “Nesmrtelnost”, “Nemurirea”, 1990.
Romanul “IgnoranÈ›a” de Milan Kundera este un roman profund, un roman care vorbeÈ™te despre revenirea la vechile amintiri È™i la vechile locuri în care ai crescut, însă această revenire nu este brăzdată în mintea personajelor cu acea exaltare a trăirilor, personajele având doar amintiri neplăcute despre locul natal, acela care acum 20 de ani era un teritoriu invadat È™i marcat de suferinÈ›e.
Milan Kundera este un adevărat maestru al întrepătrunderii planurilor despre care vorbeÈ™te în carte, astfel că cititorul trebuie să simtă profund È™i psihologic anumite trăiri pentru a putea înÈ›elege diferenÈ›ele de gândire ale personajelor.
Chiar dacă din titlul operei se desprinde ideea de ignoranță, aceasta se referă la o ignoranță mai atipică, o ignoranță față de suferinÈ›a din trecut, personajele principale având încastrată acea suferință în minte, decantată profund, fără a mai dori să o scoată la lumină.
Povestea romanului îi prezintă pe Irena È™i pe Josef, două caractere ce s-au născut È™i au trăit în Praga È™i care au fugit în timpul invaziei ruseÈ™ti de toată suferinÈ›a, Irena plecând împreună cu soÈ›ul ei în FranÈ›a, iar Josef în Danemarca unde È™i-a clădit o carieră de medic veterinar.
După 20 de ani, Irena, văduvă, după ce Gustav, soÈ›ul acesteia moare, se întoarce în localitatea natală, acolo unde întâlneÈ™te un sentiment marcant È™i suferind, acela al readucerii aminte a unor detalii ce o impactează, dar È™i privirea mamei care o afundă într-un hău negru de sentimente dureroase.
Irena È™i Josef, au ceva în comun, trecând printr-o poveste de dragoste pentru scurt timp, atunci când se aflau încă în Praga, aÈ™a că cei doi au parte de mai multe sentimente marcante, sentimente pe care le maschează, refuzându-È™i unul altuia existenÈ›a È™i relaÈ›ia din trecut.
Autorul concentrează într-o singură frază toată această trăire “mutilată” a sufletului È™i a minÈ›ii, acesta concluzionând că: ”Memoria nu poate fi înÈ›eleasă, nici ea, fără o abordare matematică. Fundamental este raportul numeric dintre timpul vieÈ›ii trăite È™i timpul vieÈ›ii stocate în memorie. Nimeni n-a încercat vreodată să calculeze acest raport È™i de altfel nu există, pentru asta, niciun mijloc tehnic”.