Mircea Cartarescu - Postmodernismul romanesc

Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai importanÈ›i scriitori, eseiÈ™ti È™i critici literari români contemporani, fiind considerat vocea majoră a postmodernismului românesc È™i unul dintre cei mai traduÈ™i autori români din ultimii 30 de ani. Este profesor de literatura română la Universitatea din BucureÈ™ti, activist civic ocazional È™i una dintre cele mai respectate figuri publice din cultura română actuală.

Cartea "Postmodernismul românesc", publicată pentru prima oară în anul 1999, nu este doar o analiză teoretică, ci È™i o poziÈ›ionare personală a autorului față de literatura română de după 1970, fiind una dintre cele mai citate È™i respectate lucrări de critică literară românească din ultimele decenii. Volumul conturează profilul postmodernismului românesc, cu accent pe perioada anilor '80 È™i contribuÈ›ia GeneraÈ›iei '80. Autorul susÈ›ine că postmodernismul românesc nu este o simplă imitaÈ›ie a curentului occidental, apărând organic, în special în poezie, ca reacÈ›ie la dogmatismul comunist È™i modernismul ermetic. Printre caracteristicile sale se numără: intertextualitate È™i colaj cultural; ironie, autoironie È™i parodie; oralitate, narativitate È™i spontaneitate; amestec de registru înalt È™i cotidian. În cartea sa, Cărtărescu pune accent pe rolul poezie postmoderne în literatura românească, mai ales prin poeÈ›ii generaÈ›iei sale. Poezia este narativă, confesivă, cu ton colocvial È™i teme urbane, distingându-se de modernism prin deschiderea către cotidian È™i refuzul "poeziei pure". Autorul nu este doar un critic detaÈ™at, ci È™i un participant direct la fenomen, scrisul său combinând analiza lucidă cu o asumare afectivă a rolului postmodernului în cultura română. Cartea porneÈ™te de la analiza postmodernismului ca experiență "slabă" - ontologic, epistemologic, istoric - È™i continuă cu o radiografie a fenomenului în cultura română È™i a poeÈ›ilor GeneraÈ›iei '80. În lucrarea sa, Cărtărescu combină rigoarea critică cu o frazare aproape narativă, care face lectura plăcută mai degrabă ca un roman critic - aÈ™a cum remarcă Paul Cornea, care consideră că se citeÈ™te cu încântare È™i curiozitate, ca un bun roman. DeÈ™i este una dintre cele mai influente lucrări de critică literară românească, "Postmodernismul românesc" nu a fost ocolită de obiecÈ›ii. MulÈ›i critici observă că Mircea Cărtărescu, fiind el însuÈ™i un reprezentant marcant al GeneraÈ›iei '80, tratează miÈ™carea cu un entuziasm excesiv È™i o lipsă de distanță critică, uneori părând că îÈ™i "legitimează" propriul stil È™i generaÈ›ie din care face parte. De asemenea, volumul acordă o atenÈ›ie disproporÈ›ionată poeziei, în special celei din anii '80. Proza postmodernă, teatrul sau literatura de după 2000 sunt tratate marginal sau deloc, acest lucru putând lăsa impresia unei lucrări incomplete ca viziune asupra întregului peisaj literar. DeÈ™i Cărtărescu susÈ›ine că postmodernismul românesc este mai larg decât generaÈ›ia sa, în practică, aproape tot volumul se concentrează pe poeÈ›ii '80-iÈ™ti, acest lucru făcându-i pe unii critici să considere cartea o formă de "mitologizare" a propriei generaÈ›ii. Volumul este dens, plin de termeni filosofici, teorii literare È™i trimiteri culturale. Pentru cititorii fără pregătire în critica literară sau filosofie postmodernă, lectura poate deveni dificilă È™i frustrantă. Lucrarea lui Mircea Cărtărescu este prima carte românească ce oferă o definire clară È™i coerentă a postmodernismului, validând o întreagă generaÈ›ie ('80) È™i influenÈ›ând curricula universitară. Aceasta este folosită frecvent ca manual neoficial în facultățile de Litere, fiind considerată un punct de cotitură în critica literară românească postdecembristă.

Cartea "Postmodernismul românesc" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Humanitas (1999) È™i Humanitas (2010).