Mircea Eliade - De la Zalmoxis la Genghis-Han

Maitreyi, La È›igănci sau Profetism românesc sunt doar trei dintre operele lui Mircea Eliade ce au reuÈ™it să facă înconjurul lumii. S-a născut pe 13 martie 1907 la BucureÈ™ti È™i a copilărit pe strada melodiei. La liceu va fi coleg cu Noica sau Elian, È™i chiar dacă făcea parte din acest grup al viitorilor intelectuali, a ajuns să fie corigent la limbile străine. Din primii ani de liceu începe să scrie articole despre ocultism È™i entomologie È™i acest lucru se va întâmpla până în ultimii ani ai vieÈ›ii. Pentru că era o fire introvertă, adolescenÈ›a È™i-a petrecut-o în mare parte citind È™i aÈ™a a reuÈ™it să îÈ™i strice vederea, de aici È™i ideea cărÈ›ii "Romanul adolescentului miop". În 1921 publică prima carte ce va fi foarte apreciată, apoi se înscrie la Facultatea de Litere si Filosofie. Va avea profesori pe care îi va pomeni toată viaÈ›a, cum ar fi Tudor Vianu sau Nae Ionescu, pentru că ei i-au observat talentul È™i l-au îndemnat să îl pună în practică. PrimeÈ™te burse de studiu È™i călătoreÈ™te în Italia, India È™i în cele din urmă la Chicago unde se È™i stabileÈ™te pentru restul vieÈ›ii. Va preda istoria religiilor iar casa părintească o va da uitării pentru a-È™i putea urma visul de a deveni un intelectual peste hotare. Poate de aceea majoritatea lucrărilor sale sunt publicate în engleză sau franceză dar am avut norocul de a le face loc în bibliotecile noastre în limba română ulterior.

Cartea "De la Zalmoxis la Genghis-Han" a apărut pentru prima dată în limba franceză în 1970. În limba română apare la editura Payot în acelaÈ™i an, ediÈ›ie urmată de editura ȘtiinÈ›ifică È™i Enciclopedică în 1984 È™i Humanitas în 1995.

Un titlu ce evocă istorie, È™i nu numai istorie ci È™i mister pe alocuri. Eliade ne introduce într-o călătorie ce incepe încă de pe vremea dacilor È™i se termină în secolul al XX-lea cu mitologia românească de rigoare. În eseurile ce sunt rezultatul a ani de studiu, autorul explică mituri, legende È™i obiceiuri care astăzi au ajuns să fie negate însă de antropologi È™i istorici. Unul dintre ele este lupoaica ce a dat naÈ™tere lui Romulus È™i Remus. Se spune că ea este cea care a format neamul dacilor È™i a antrenat cei mai buni războinici însă în esență a fost o lungă perioadă de timp sursa glumelor. Dacii din România se numeau atunci lupii de la Dunăre È™i îl aveau în frunte însuÈ™i pe Iulius Caesar. Când vorbim despre religia lor avem mult de furcă fiindcă ea s-a răspândit din Italia È™i Grecia, iar în majoritatea cazurilor se credea în zeități. Această credință a ajuns să dezvolte fiinÈ›are precum ielele, sirenele sau piticii. Gengis Han spune despre lup că a coborât din cer È™i s-a unit cu o căprioară È™i aÈ™a le-a ajuns în cale È™i le-a ghidat viaÈ›a.