Mircea Eliade - La tiganci

Capodoperă a fantasticului românesc, nuvela „La È›igănci” a scriitorului Mircea Eliade a fost publicată în 1963 la Madrid, în volumul „Nuvele”, cu sprijinul Cercului De Studii Destin. Eliade a redactat nuvela în 1959, la Paris È™i a mărturisit în memoriile sale că prin „La È›igănci” începea o nouă etapă a creaÈ›iei sale literare. În România publicarea nuvelei a fost posibilă câÈ›iva ani mai târziu, în 1967. A apărut mai întâi în nr. 9, septembrie 1967 din Revista „Secolul 20”, cu comentarii de Ștefan Bănulescu È™i Zoe Dumitrescu-BuÈ™ulenga, È™i apoi într-un volum de nuvele de sine stătător intitulat ”La È›igănci È™i alte povestiri”, publicat de Editura pentru Literatură, în 1969, cu o prefață scrisă chiar de nepotul autorului, Sorin Alexandrescu.

AcÈ›iunea nuvelei se concentrează asupra profesorului Gavrilescu È™i a întâmplărilor neobiÈ™nuite în care acesta se implică. După ce îÈ™i uită partiturile la una dintre studentele sale, profesorul porneÈ™te pe drumul de întoarcere, pentru a le recupera. Însă traimvaiul întârzie să apară È™i bărbatul decide în cele din urmă să pornească pe jos, în felul acesta evitând È™i căldura dogorâtoare. Pe drum, este atras de mirosul de nuc È™i răcoarea ce vine dinspre casa unor È›igănci. Vrând să se odihnească o vreme, profesorul Gavrilescu intră în curte, unde este întâmpinat de o fată. Aceasta îl conduce la femeie bătrână, care îl supune unor probe. El trebuie să recunoască È›iganca din trei fete, o grecoică, o evreică È™i È›iganca. Nu reuÈ™eÈ™te, însă, È™i este prins în bordeiul È›igăncilor, fără să găsească cale de scăpare din acesta. Este prins parcă într-un labirint, unde existenÈ›a devine apăsătoare È™i unde moartea parcă aÈ™teaptă, într-un colÈ›, să acapareze tot. Când reuÈ™eÈ™te într-un final să iasă din casa È›igăncilor, Gavrilescu ia tramvaiul, crezând că a petrecut doar câteva ore în bordeiul È›igăncilor. Mergând la eleva sa pentru a-È™i recupera partiturile, află că au trecut 12 ani. Eleva lui s-a căsătorit, iar soÈ›ia sa s-a mutat în Germania, la rudele ei, după ce a pretrecut ani aÈ™teptând întoarcerea sa. Gavrilescu se întoarce la casa È›igăncilor, sperând că astfel lucrurile se vor clarifica. Baba îl recunoaÈ™te È™i îl primeÈ™te în casă, însă profesorul de pian nu reuÈ™eÈ™te nici de data aceasta să treacă proba impusă de bătrână È™i descoperă o cameră care emană un parfum ce îi aminteÈ™te de Hildegard, marea sa iubire, părăsită în favoarea soÈ›iei, Elsa. El pășeÈ™te în cameră, acceptându-È™i soarta È™i îmbrățiÈ™ându-È™i sfârÈ™itul, lipsit de ezitările sale permanente din timpul vieÈ›ii.

Povestea lui Eliade este plină de simbolistică, multe din întâmplările din jurul profesorului Gavrilescu fiind analogii la ritualuri religioase. AÈ™a este al doilea drum către casa È›igăncilor făcut de profesor cu birja, după ce acesta abia reuÈ™eÈ™te să scape. Birjarul devine astfel un luntraÈ™ către lumea de apoi. Replica deja cunoscută a babei atunci când Gavrilescu intră pentru prima dată în casă, ”Iar a stat ceasul,” introduce cititorul într-o lume a atemporalității, unde timpul nu mai este măsurat după legile lumeÈ™ti. ÎnsuÈ™i baba, precum È™i cele trei fete, fac trimiteri la personaje mitologice faimoase, cum ar fi Cerberul sau cele trei graÈ›ii. „La È›igănci” este povestea călătoriei eroului, profesorul Gavrilescu, È™i a evoluÈ›iei sale spirituale. Acesta nu pare iniÈ›ial pregătit pentru a putea accede la un nivel superior. Este blocat în trecut, fără să-È™i fi împlinit menirea. DeÈ™i È™i-ar fi dorit să fie artist, a ales în cele din urmă să devină profesor de pian, deÈ™i adevărata sa iubire a fost Hildegard, a ales căsătoria cu Elsa.

Nuvela scriitorului român s-a bucurat de multe aprecieri, fiind È™i astăzi considerată una din cele mai bune nuvele fantastice din literatura română. A fost tradusă în mai multe limbi, printre care amintim engleză, franceză, italiană, maghiară, japoneză, poloneză sau rusă. „La È›igănci” a fost o sursă de inspiraÈ›ie pentru mai multe piese de teatru È™i operă, iar în 1996 fimul „Eu sunt Adam!”, în regia lui Dan PiÈ›a, a fost lansat, având la bază întâmplări din trei nuvele ale lui Mircea Eliade, printre care È™i „La È›igănci”.