Mircea Eliade, scriitor, filosof, istoric al religiilor È™i profesor a trăit între anii 1907 È™i 1986. El a fost elev la Colegiului Spiru Haret unde a începu să publice în Revista Vlăstarul. A învățat limba engleză, italiană, persană È™i ebraică È™i a fost pasionat È™tiinÈ›ele naturii È™i ocultism. În anul 1921 a fost publicată prima sa operă “Inamicul viermelui de mătase” È™i în anul 1928 a apărut primul său roman “Romanul adolescentului miop”. Filosofia indiană devine o nouă pasiune a lui È™i astfel, reuÈ™eÈ™te să câÈ™tige o bursă pentru a studia limba sanscrită È™i Yoga în Calcutta. Întors în È›ară îÈ™i dă doctoratul în filosofie È™i publică romanul “Maitreyi”, care se bucură rapid de aprecierea publicului. Începând cu anul 1975, Mircea Eliade se stabileÈ™te la Chicago È™i este profesor de istorie comparată a religiilor. Pe 22 aprilie 1986 el moare în Chicago È™i este incinerat a doua zi.
“Nostalgia Originilor” a fost pentru prima dată publicat în anul 1969 în limba engleză, având titlul original “The Quest”. La noi în È›ară este tradus pentru prima dată în anul 1994 pentru editura Humanitas care publică o nouă ediÈ›ie a operei în anul 2013. GăseÈ™ti aceste două ediÈ›ii ale romanului pe site-ul anicariatului nostru, Printre CărÈ›i, precum È™i alte titluri ale autorului.
În “Nostalgia Originilor” sunt analizate religiile atât cele arhaice, cât È™i cele exotice, dincolo de semnificaÈ›ia lor istorică. Sunt analizate mai multe documente ce aparÈ›in multor religii È™i traduse într-un limbaj colocvial destinat publicului nespecializat, dar pasionat de acest subiect. În această carte au fost adunate mai multe eseuri care au mai fost publicate în diverse reviste È™i care evidenÈ›iază funcÈ›ia culturală a istoriei religiilor într-o societate care nu mai crede în nimic sacru. Această operă a fost structurată în opt capitole care analizează diverse fenomene. În primul capitol naratorul ne aduce în prim plan importanÈ›a tot mai mare pe care vechile religii o au în zilele noastre. În al doilea capitol ne este prezentată evoluÈ›ia disciplinei de istorie a religiilor, al treilea capitol analizează obsesia tot mai acerbă a individului pentru aflarea originii lumi urmat de capitolul al patrulea în care naratorulul încearcă să explice cititorului noua direcÈ›ie de cercetare în istoria religiilor. Capitolul cinci este, în special, despre mitul cosmogonic È™i mai ales importanÈ›a pe care acesta o are în actuala societate, capitolul al È™aselea examinează dorinÈ›a omului contemporan de a găsi paradisul pierdul, iar ultimele capitole studiază caracterul dual al anumitor religii.